MAGIA CALUSARILOR LA ZIDURI. Lautarii au fost arvuniti exact ca pe vremuri, cand acordeonul si tambalul țineau isonul petrecerii

Ceata de călușari s-a constituit de Rusalii, când toți călușarii au depus jurământul de a respecta legea călușului: de a fi împreună pe toată durata evenimentului, de a nu dezvălui nimănui secretele jurământului și cel mai important, niciun călușar să nu se aibă relații intime cu vreo femeie până la spartul călușului. Cel puțin așa se proceda odinioară, când călușarii luptau pe durata verii împotriva Rusaliilor, sau cum mai erau cunoscute în popor, iele sau Măiestre, pentru a-i vindeca pe cei “luați din căluș”, adică oameni, copii și adulți deopotrivă, care fuseseră pociți de iele. Acum, călușul a rămas o tradiție frumoasă prin satele din sudul României, unde bărbați în costume populare, având la opincile din piele zurgălăi, dansează călușul pe la casele oamenilor și pe ulițele satului, spre desfătarea spectatorilor. La Ziduri, comuna Odobești, tradiția călușului este una îndelungată, fiind perpetuată cu mari sacrificii de către comunitate. Spun sacrificii, pentru că la începutul secolului XX țăranul care se lega în căluș nu trebuia să meargă la fabrică, copiii oricum nu mergeau toți la școală, iar societatea credea întru totul în puterea apotropaică a călușarilor. Într-o societate arhaică, care trăia printre spiritele malefice care i-ar fi putut face rău, călușarii reprezentau ultimul vestigiu al apărării, motiv pentru care munca câmpului se justifica a fi suspendată pentru o săptămână, dacă ceata de călușari reușea să vindece prin dansul lor bolnavii satului. Ca la o nuntă adevărată, la Ziduri a fost întins un mare cort unde a fost invitată întreaga comunitate, iar lăutarii au fost arvuniți exact ca pe vremuri, când acordeonul și țambalul țineau isonul petrecerii. Dacă de la legatul călușului de săptămâna trecută, călușarii au umblat pe ulițele satului, jucând călușul prin curțile gospodarilor, astăzi a fost spartul călușului, moment de sărbătoare pentru întreaga comunitate. S-a efectuat un joc ritualic final, un dans al călușului în care s-au prins și ceilalți membrii ai comunității, după care s-a recurs la judecarea celui bănuit că ar fi părăsit ceata. Totul a decurs într-o atmosferă plină de haz și muzică, unde personajele principale au fost ca de obiei vătaful- șeful cetei de călușari și mutul – călușarul cu cele mai bune abilități acrobatice dintre toți, acestea fiind ultimele momente de petrecere înainte de intrarea în postul sfinților apostoli Petru și Pavel.