Plictisită de viaţa monotonă a cluburilor de pe-aci, o jună băştinaşă s-a aventurat la bal la Slobozia de Argeş, unde sunt mulţi ciobănei care-au vândut miei! Şi, după ce a dansat din buric pe ritmuri originale de manele, vreo doi flăcăiaşi, vajnici ciobănaşi, i-au şoptit duios din fluier de os: „Hai să ne iubim şi te-mbogăţim!” Unu’ a plătit după ce-a iubit, altu’ s-a tocmit. După ce-a iubit şi a behăit, s-a cărăbănit şi n-a mai plătit. „Să vină curcanii, că nu mi-am luat banii! N-am fost la iubeală, ci la dănţuială şi-ăştia-au profitat şi m-au violat, strechea să-i lovească, dracii să-i găsească!”
Şi-a venit „Curcănăria” nino-nino-liru-liru-liru-liru-lei şi-ampărţit amenzi, spurcata, de la violată, pân’ la ciobănei! Dând din moţ, umflându-şi guşa, un curcan mai barosan a-nocmit apoi, fireşte, şi-un dosar baban, penal. Cât va da din cioc, din gheare, se prevede o-mpăcare!






