Cătușele Elenei Udrea

Trăim zile istorice, de-a dreptul isterice… Setea de sânge proaspăt pe micile ecrane, pe monitoare, tablete, posturi de radio și hârtie de ziar a fost satisfăcută pentru populație. S-au arătat cătușe la purtător… Cătușe ale unor politicieni corupți. Cătușe ale tuturor celor pe care poporul îi voia răstigniți în piața publică. Dar, mai ales, cătușele Elenei Udrea.

Nimeni nu mai vorbește astăzi despre francul elvețian. Nu ne mai dor credite, salarii mici, piață distrusă, Educație fără profesori, profesioniști fugiți peste graniță, spitale fără medicamente… cătușele Elenei Udrea par a plăti pentru toate greșelile pământești. Nu contează nici măcar ce se va întâmpla de fapt cu ea, în următoarele săptămâni, luni, în următorii ani. Nici nu ne mai gândim că legea Macovei nu a intrat încă în vigoare, că mai durează până se va întâmpla asta, iar aplicarea retroactivă e neconstituțională, deci e foarte posibil ca averile celor încarcerați înainte de asta să le rămână lor. Contează azi imaginea: cătușele Elenei Udrea la televizor!

Înainte vreme cântam că la telejurnal am văzut cașcaval… azi vorbim toată ziua despre cașcaval, la figurat, deși nu e al nostru, al boborului însetat de sânge, ci al lor, al celor care poartă brățări gratis de la DNA. Ne place plata pentru cașcavalul la care nu avem acces, dar tot la telejurnal îl vedem, de zeci de ani, sub o formă sau alta. Din păcate pentru noi toți, am rămas tot la varianta antică. Pâine și circ! Și ce va fi în viitor, deocamdată e sublim… Mai departe am putea începe să gândim!

Diana Scarlat