Mariana Ionescu
În timp ce populația își strânge cureaua, Guvernul pregătește un nou pachet fiscal care intră în vigoare la 1 august 2025 și care lovește direct în consum, în veniturile pensionarilor și în investițiile publice. Conform unei analize publicate de Ziarul Financiar pe 3 iulie 2025, măsurile vin ca răspuns la deficitul bugetar explodat după mărirea pensiilor și salariilor din 2024.
Ce înseamnă, concret, acest „pachet de echilibrare fiscală”?
Creșterea TVA-ului standard de la 19% la 21%
Majorarea TVA-ului redus (pentru alimente, medicamente, cărți, energie etc.) la 11%
Impunerea unei contribuții de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile nete care depășesc 3.000 de lei (doar pentru partea care trece de acest prag)
Taxe suplimentare pentru bănci, jocuri de noroc și dividende
Reducerea investițiilor publice cu 10 miliarde de lei
Înghețarea unor sporuri și indemnizații în sectorul bugetar
Se estimează venituri suplimentare la buget de 23 de miliarde de lei în 2025 și peste 76 de miliarde în 2026. Numai că aceste venituri nu vin dintr-o reformă reală a statului, ci din buzunarele românilor.
CASS-ul, noul bici pentru pensionari
Pensionarii cu venituri modeste vor fi taxați suplimentar, iar veniturile lor reale vor scădea. Se aplică CASS-ul de 10% pentru tot ce depășește 3.000 de lei net, iar în paralel se menține impozitul pe venit. Un pensionar cu o pensie de 4.500 de lei va pierde lunar între 300 și 700 de lei, în funcție de cum se aplică noile formule.
Cât timp românii plătesc, la vârf se cere lux
În timp ce românii suportă tăieri și scumpiri, în „zona înaltă a statului” se cer în continuare privilegii. Antena 3 CNN a publicat informații potrivit cărora Curtea Constituțională a României (CCR) a trimis secretarul general al instituției la Ministerul Finanțelor pentru a solicita fonduri destinate unor prime de pensionare de câte 180.000 de lei pentru fiecare dintre cei trei judecători care ies la pensie.
Această solicitare vine în contextul în care o Ordonanță de Urgență adoptată în 2024 interzice, în mod expres, acordarea de prime sau indemnizații de ieșire din sistem pentru angajații din sectorul bugetar. Dar, nu-i așa, CCR se consideră „stat în stat”. Dacă nu sunt bani prevăzuți, se cer de la investiții.
Ajutoare externe generoase pe fond de austeritate internă
În paralel, România donează consistent către parteneri strategici. Potrivit presei internaționale, țara noastră a alocat 0,42% din PIB către Ucraina sub formă de ajutoare directe, echipamente și sprijin logistic. Republicii Moldova i se acordă, de asemenea, sume importante, inclusiv un fond de investiții nerambursabil de 100 de milioane de euro.
Nimeni nu contestă importanța sprijinului regional. Dar când acasă nu ai pentru spitale, profesori și drumuri, iar în același timp faci donații externe și premiezi magistratura cu sute de mii de lei, ceva nu e în regulă.
Concluzia? Poporul plătește toate notele – și ale alegerilor, și ale huzurului
Românul de rând suportă toate notele de plată: pentru pensiile și salariile mărite electoral în 2024, pentru huzurul de la CCR, pentru ajutoarele generoase acordate peste graniță.
Guvernanții, în schimb, nu dau semne că ar avea vreo legătură cu bunăstarea poporului. Pentru ei nu există tăieri, ci privilegii. Pentru ei nu se aplică austeritatea, ci excepțiile.
O țară întreagă plătește în rate mari visul scurt al unei campanii cu pomeni. Și nu e prima dată.