Gura Foii, pe urmele trecutului! AFLĂ AICI INFORMAȚII IN PREMIERĂ DESPRE PRIMELE FAMILII ATESTATE!

Pentru initiativa intocmirii unei  monografii ample a  comunei Gura Foii, fii ai satului si intelectuali de seama, au purces la strangerea unor marturii culese prin viu grai sau scrise cu cerneala, marturii peste care nu putem lasa sa se astearna,  tacerea vremii .

Imbratisat de racoarea padurii umbroase, vara, sau de peisajul desprins parca dintr o poveste, iarna, satul Bumbuia se afla spre nord de satul Gura Foii  si la 5 km de Soseaua Bucuresti Pitesti.

Soseaua de legatura intre cele doua sate merge in susul Vaii Foia, serpuind alene printe paduri tinere de stejar;   spre rasarit, chiar de la intrare, Valea se afla intre cele doua dealuri Cosorea sau Dealul Viei-  spre vest si Dealul Chilianu -spre est;

Trecatorii, pietoni sau biciclisti, asculta cu placere concertul pasarilor cantatoare, privesc  turmele de caprioare pascand linistite in poienile padurii sau se sfiesc la intalnirea cu vreun mistret.

Satul Bumbuia este asezat pe Valea Bumbuii si pe Valea Foii, mijlocul satului fiind la conflue ta  dintre paraiele Bumbuia si Foia; pe Valea Bumbuii satul se intinde pe o distanta de 1 km iar pe Vala Foiei pe 2 km.

Apartinand initial de comuna Cobia , satul Bumbuia a trecut in anul 1914 in componenta comunei Gura Foii, iar intre anii 1930-1931 a fost comuna desinestatatoare, avand ca primar pe Istratescu Constantin, secretar Pavel Marin si casier Balasa Stefan, functionand intr o constructie provizorie cu doua incaperi, ce se afla in gospodaria lui Balasa Stefan; din 1932 si pana in prezent a apartinut de comuna Gura Foii;

In jurul anului 1700 existau in sat aproximativ  10 familii, cu bordeiele sau casele asezate dispersat pe poienile existente intre paduri, unde erau feriti de  navalirile popoarelor migratoare.

Dintre cele mai vechi familii au fost urmatoarele: Camasila, Ilie,  Voica , Rosca, Tudose, Stavarescu, Bardes, Neascu, Mitroi, Mihalache, Filip. Familiile existente atunci au dat si denumirile locurilor, denumiri  ramase si astazi;  Camasila avea gospodaria pe dealul ce i poarta azi  numele – Camasila; urmele gospodariei acestei familii au fost vizibile pana prin anul 1960, cand au post taiati si ultimii peri centenari; familia Ilie  pe dealul Ilimanu si Satavarescu  de pe Dealul Pepeniste.

In jurul anului 1800, existau cateva gospodarii pe Valea Starcului, gospodarii care s au mutat in timpul epidemiei de ciuma, in satul Gura Foii, dand si denumirea de Starceni, ulitei respective;

Ocupatia de baza a bumbuienilor in vechime era cresterea animalelor si taierea lemnului, o parte  erau taietori in barda, de aici si numele Bardes; erau tarani liberi  care munceau pe pamantul pe care erau propietari

Prima Scoala in satul Bumbuia a fost infiintata in anul 1918 si a functionat intr o casa veche si nelocuita, proprietatea lui Mihalache Soare, scoala actuala find construita la initiativa invatatorului Rosulescu Traian, in anul 1938; scoala noua a fost construita initial doar pe jumatate  si avea o cancelarie, un hol si o sala de clasa, planul fiind in viitor sa se construiasca si cealalta jumatate de clasa;

In anul 1960 a fost construit Caminul Cultural care a fost  denumit,  Caminul  Cultural “Ion Creanga”, unde aveau loc serbarile scolare si unde dupa  sarbatorile de iarna se organiza obiceiul “Iordanului”.

Prima biserica a satului, avand  hramul “ Sfantul Nicolae si Sfanta Parascheva “, construita din blojdini de lemn este monument istoric de inceput de secol XIX; primii preoti care au slujit la biserica din lemn au fost calugari de la Schitul Manastirii din Cobia .

“” Initiativa de a intocmii monografia comunei Gura Foii de buna voie si nesilit de nimeni este un act patriotic, un act social deosebit de important care va servi ca document  pentru generatiile viitoare.Opera merita efortul.” – citam autorul insemnarilor importante despre satul Bumbuia, dl invatator Costica Bardes.

Bibliotecar,

Mariana Lixandroiu