Contactează-ne pe

Noutăți

Un fost USR-ist îl atacă pe Cioloș, după ce a fost exclus din partid: „Să avem Curaj, domnule Cioloș!”

Publicat în data de

- 623 vizualizări

Sorin Ioan Ceacâr, consilier la Primăria Sectorului 4 din București, a fost exclus din partid, săptămâna trecută, după ce i s-a reproșat că a participat la o ședință de consiliu, unde era, practic, obligat să fie prezent, conform legii. Consilierul nu tace, ba chiar îl atacă pe Dacian Cioloș și grupaarea pe care o conduce, după ce, ieri, cele două formațiuni politice „surori”, USR și PLUS, au fuzionat. Acuzațiile pe care consilierul exclus din USR i le aduce fostului premier al României sunt foarte grave, bazate pe declarațiile ministrului Educației, Adrian Curaj, din guvernul Cioloș. Ministrul anunța, în 2016, că a făcut toate demersurile pentru a-nchide școlile doctorale din România. Chiar estima că în următorii doi ani, până în 2018, ar fi trebuit să se închidă cel puțin „un sfert din școlile doctorale”. Consilierul mai spune că se poate observa cum, tot în anul 2016, Adrian Curaj a fost atacat, la rândul lui, apoi remaniat de Cioloș, care l-a încocuit cu Mircea Dumitru, acesta din urmă fiind cel care a dat mai multe ordine de ministru pentru a anula doctoratele care au ajuns subiect de scandal media.

Iată câteva pasaje din mesajul consilierului fost USR:

„Analiza matematică a textului

Cine înțelege ce înseamnă cumpărarea de softuri și câți bani implică această industrie își poate imagina că cele 360 de școli doctorale s-au dotat cu softuri, au dat banii pe ele, iar acum își așteaptă sentința. Am vorbit cu doctoranzi și coordonatori de doctorat din toată țara, care doar asta fac: verifică permanent cu softul cumpărat de universitate, să nu cumva să scape ceva ce se poate încadra la similitudine, astfel încât să se închidă școala doctorală. În universități se face mai mult verificare polițienească decât cultură și cercetare, pentru că vine „omul negru” și închide tot, așa cum anunța, în 2016, guvernul Cioloș. Un specialist în IT poate înțelege mai bine ce înseamnă identificarea matematică a unor pasaje de text similare. Nici măcar nu se mai ține cont de noua situație, în care textele tuturor pot „scăpa” oricând pe  internet și pot fi preluate de către oricine, apoi publicate, fără știrea autorului și înainte ca acesta să-și susțină propria teză. Dar e aceeași situație și în cazul ciclului de licență și al celui de masterat. Să ne bucurăm că scăpăm de plagiatori! Dar, mai întâi, să citim acele lucrări și mai ales legislația.

Iată de ce:

Scandalul plagiatelor a pornit de la mass-media și produce efecte juridice grave, în baza unor acte administrative, adică neconstituțional. Totul se reduce la imagine și comentarii ale „opiniei publice”, fără o analiză reală. Așa-zisa analiză a conținutului tezelor comentate de presă este un joc de imagine. Strategia mizează pe lipsa de cunoștințe a publicului larg, pe nevoia de „sânge” și pe dezinteresul pentru adevăr. Nimeni nu citește tezele despre care se discută în spațiul public. Softurile antiplagiat identifică, matematic, fragmente de text, fără a ține cont de caracteristicile lor sau de context. Adesea apar ca fiind plagiate note de subsol care conțin texte de lege sau decizii ale unor instanțe.

Analizele superficiale, prezentate cu titlu de adevăr, se bazează pe dihotomia alb-roșu Efectele produse de acest joc de culori sunt profunde. Rădăcinile dihotomiei alb-roșu sunt la începutul civilizației, fiind simboluri de bază în inconștientul colectiv. Media folsoește expresia „a albi”, când un specialist încearcă să disculpe un acuzat de plagiat.

Tratatele de etică și integritate academică teoretizează plagiatul, autoplagiatul și erorile de citare a surselor, însă nimic nu se regăsește în legislație. Legea 206/2004, legea 1/2011 și hotărârile de guvern care le completează nu specifică în ce fel se poate cita corect. Conform principiului autonomiei universitare, fiecare școală doctorală își alege sistemul propriu de citare a surselor în tezele de doctorat. Modul în care s-a aplicat legislația începând cu anul 2012 încalcă: autonomia universitară; principiul retroactivității; dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituția României.

Sistemul de modificare a percepției publicului larg se bazează pe o serie de confuzii. Confuzia între furt și furt itelectual nu ține cont de gravitatea faptelor, dar nici de caracteristicile fragmentelor de text similare din două sau mai multe lucrări. Deși furtul intelectual e definit în Legea drepturilor de autor 8/1996 altfel decât în Legea Educației (1/2011). Plagiatul ca furt intelectual se constată doar dacă păgubitul acționează în instanță (cf Legii 8/1996). În definirea „operei”, se face confuzia între creația artistică și cercetarea științifică (HG nr 37/1999). Textul științific și cel juridic, la fel ca limbajul științific/tehnic sau juridic nu au valoare artistică.

Principiul „cunoașterii comune”

Deși în legislație și în tratatele de etică se specifică valoarea de „cunoaștere comună” a unor axiome, definiții, clasificări general valabile care sunt folosite fără citare exactă, același principiu nu se aplică, prin extrapolare, în domeniul juridic. În domeniul juridic, textele de lege care sunt analizate în cadrul unei cercetări au valoare de axiomă. Textele de lege sau clasificările anterioare, folosite ca suport pentru demonstrații științifice au fost considerate plagiat, fiind raportate la valoarea artistică. Deși folosesc un sistem de citare acceptat de școala doctorală, altul decât cel agreat de softul antiplagiat, tezele anulate conțin trimiteri la sursele folosite, prin sute de note de subsol care nu sunt luate în considerare. Domeniul tehnic poate intra în același sistem de declarare a plagiatului, având același sistem de citare fără folosirea ghilimelelor.

Succesiunea evenimentelor care se înscriu în scandalul plagiatelor arată următoarele elemente comune în toate cazurile: cei acuzați de plagiat sunt politicieni sau persoane publice; acuzațiile au început după intrarea în vigoare a Legii 1/2011 și au fost „perfecționate” de guvernul Cioloș, în 2016; scandalul plagiatelor a fost inițiat de un blogger anonim și preluat imediat de revista „Nature”, apoi de presa germană, cea europeană și cea din România; Revista „Nature” a continuat să scrie despre presupusele plagiate care au intrat, astfel, în atenția presei; campania media se bazează pe „nevoia de sânge”, astfel încât articolele sunt preluate fără verificare, uneori observându-se copy/paste pe texte de până la 5.000 de caractere, despre plagiat.

Astfel, putem citi deja în altă cheie declarația ministrului Adrian Curaj, care anunța, în 2016, că a reușit, în sfârșit, să pună la punct legislația, astfel încât să se poată închide școlile doctorale din România. Cei care vor să renunțe la doctorat nu mai au voie să facă asta, ca să se poată închide școlile doctorale, conform acelui cadru legislativ stabiilit în 2016. Dar de ce s-a întârziat? Poate că întârzierea vine tocmai din nevoia de a vinde softurile pe care le cumpără toate universitățile din România, în încercarea disperată de a se feri de „plagiat”.

Cei care fac asta au observat, în practică, un minimum de 30% „similitudine” la orice lucrare originală. Totuși, nimeni n-a verificat de ce s-a ajuns aici. Între timp, comisiile de etică iau decizii care pot distruge cariere și pot închide școli doctorale, deși nici rapoartele lor nu sunt citite cu atenție. Dacă s-ar citi cu atenție, s-ar putea observa cum constatările nu țin cont nici de sistemele diferite de citare, nici de sutele de note de subsol care indică sursele, conform legislației în vigoare, nici de „scurgerea de informații” către internet, de unde se preiau, „la liber” texte publicate anterior susținerii unor teze.

Să avem Curaj, domnule Cioloș!” (Sorin Ioan Ceacâr)

 

 

 


Citește articolul
Spune-ți părerea

You must be logged in to post a comment Login

Adaugă un comentariu

Evenimente

PRIMUL CAZ DE CORONAVIRUS ÎN PRODULEŞTI! Epidemia, tot mai aproape de Găeşti!

Articol scris de

O asistentă medicală în vârstă de 36 de ani, care lucrează la Bucureşti, la Matei Balş, a fost depistată pozitiv cu noul coronavirus. Femeia făcea naveta la locul de muncă, dar locuia efectiv, cu familia, în comuna dâmboviţeană.

Acum, DSP Dâmboviţa face ancheta epidemiologică, chiar dacă este contact de Bucureşti.

Informaţia despre acest nou caz de infectare cu CoVid-19 a fost făcută publică de către primarul comunei Produleşti, George Georgescu, într-o postare pe Facebook:

„Din nefericire, avem primul caz de coronavirus în comuna noastră. Este virba despre o asistentă medicală care lucrează într-un spital din București. Ca urmare a depistării pozitive cu virusul COVID-19 a unui cetățean cu domiciliul în comuna Produlești, vă informăm că situația este gestionată în totalitate de către DSP Dâmbovița (Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița), dar și de autoritățile locale.
Acum, mai mult ca oricând, instituțiile trebuie lăsate să-și facă datoria. Primul lucru pe care-l vom face rapid: în jurul gospodăriei, vom acționa cu substanțe de dezinfecție din Registrul Național al Produselor Biocide, recomandabile în astfel de cazuri.
Primăria Comunei Produlești îndeamnă cetățenii comunei la calm și responsabilitate și la informare doar din surse credibile, oficiale. Orice modificare legată de situația sus menționată va fi adusă la cunoștință opiniei publice în timp util”.


Citește articolul

Noutăți

HOTĂRÂRE A COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ DÂMBOVIŢA: Se recomandă purtarea măştii de protecţie în public! ALTE INFORMAŢII ŞI CIFRE OFICIALE, AICI!

Articol scris de

În ultimele 24 de ore, structurile de ordine și siguranță publică din județul Dâmbovița au desfășurat următoarele activități:

  • au fost constituite 114 de patrule ale Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița, dintre care 71 mixte cu Inspectoratul de Jandarmi Județean Dâmbovița “Mircea cel Bătrân”, care au acționat pentru verificarea respectării măsurii de izolare la domiciliu, în cadrul acțiunii fiind verificate 1200 de persoane;
  • în activitățile desfășurate, au fost angrenați 51 miliari și 128 de polițiști locali;
  • pentru nerespectarea restricțiilor de circulație au fost aplicate 163 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 386.800 lei;

Echipajele mixte formate din polițiști, jandarmi, polițiști locali și cadre ale MApN continuă activitățile pentru asigurarea unui climat optim de siguranță publică cât și pentru verificarea respectării măsurilor dispuse prin ordonanțele militare.

Astăzi, 08.04.2020, conform situației DSP Dâmbovița:

  • se află în izolare la domiciliu 750 persoane asimptomatice
  • se află în carantină 464 persoane
  • au ieșit din carantină 90 persoane

De la începutul pandemiei până în prezent, au ieșit din izolare la domiciliu 2816 persoane.

Precizăm că, în cursul zilei de astăzi a fost aprobată hotărârea CJSU nr. 15/08.04.2020, prin care se recomandă acoperirea feței (nas, gură) cu mască, inclusiv mască improvizată sau alte materiale de protecție, de unică folosință sau reutilizabile (eșarfe, fulare sau alte accesorii vestimentare), în timpul deplasării în afara locuinței sau a gospodăriei, a locuitorilor județului Dâmbovița, în vederea reducerii riscului epidemiologic de transmitere a noului coronavirus (SARS-CoV-2).

Totodată, conform hotărârii, recomandarea se aplică și la intrarea în toate spațiile publice, spațiile comerciale, instituții publice, agenți economici și entități care derulează activitate cu publicul, farmacii, piețe agroalimentare și mijloace de transport public.

De asemenea, au fost repartizate județului nostru alte materiale de protecție: 3240 combinezoane de protecție și 51000 măști de protecție chirurgicale care, în cursul acestei zile urmează a fi primite și distribuite prin ISU “Basarab I” Dâmbovița, unităților beneficiare.

În această perioadă, ISU ”Basarab I” Dâmbovița execută misiuni pentru: transportul persoanelor către locațiile stabilite pentru izolare/carantină, transportul persoanelor suspectate/confirmate a fi infectate cu COVID-19 la unități spitalicești, pentru spijinul DSP Dâmbovița în desfășurarea acțiunilor specifice, precum și acțiuni de decontaminare a tehnicii și personalului care a participat la misiunile de transport.

De la activarea Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției (la sediul ISU ”Basarab I” Dâmbovița) au fost înregistrate 459 de apeluri la numărul de telefon mobil pus la dispoziție pentru persoane aflate în izolare/carantină sau șoferi de autocamioane transport marfă (TIR). Aceste apeluri sunt preluate de personalul din cadrul centrului, iar cererile solicitanților sunt rezolvate pe loc, dacă se solicită informații sau sunt redirecționate către autoritățile competente dacă se solicită bunuri sau servicii, în funcție de caz.

Alte date de interes public și măsuri adoptate la nivel județean vor fi aduse la cunoștința publicului în cel mai scurt timp.

 

 

 

CENTRUL JUDEȚEAN

DE COMUNICARE ȘI INFORMARE PUBLICĂ

AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA


Citește articolul