Un fost USR-ist îl atacă pe Cioloș, după ce a fost exclus din partid: "Să avem Curaj, domnule Cioloș!" | Cronica de Gaesti
Connect with us

Salut, ce cauți??

Noutăți

Un fost USR-ist îl atacă pe Cioloș, după ce a fost exclus din partid: „Să avem Curaj, domnule Cioloș!”

Sorin Ioan Ceacâr, consilier la Primăria Sectorului 4 din București, a fost exclus din partid, săptămâna trecută, după ce i s-a reproșat că a participat la o ședință de consiliu, unde era, practic, obligat să fie prezent, conform legii. Consilierul nu tace, ba chiar îl atacă pe Dacian Cioloș și grupaarea pe care o conduce, după ce, ieri, cele două formațiuni politice „surori”, USR și PLUS, au fuzionat. Acuzațiile pe care consilierul exclus din USR i le aduce fostului premier al României sunt foarte grave, bazate pe declarațiile ministrului Educației, Adrian Curaj, din guvernul Cioloș. Ministrul anunța, în 2016, că a făcut toate demersurile pentru a-nchide școlile doctorale din România. Chiar estima că în următorii doi ani, până în 2018, ar fi trebuit să se închidă cel puțin „un sfert din școlile doctorale”. Consilierul mai spune că se poate observa cum, tot în anul 2016, Adrian Curaj a fost atacat, la rândul lui, apoi remaniat de Cioloș, care l-a încocuit cu Mircea Dumitru, acesta din urmă fiind cel care a dat mai multe ordine de ministru pentru a anula doctoratele care au ajuns subiect de scandal media.

Iată câteva pasaje din mesajul consilierului fost USR:

„Analiza matematică a textului

Cine înțelege ce înseamnă cumpărarea de softuri și câți bani implică această industrie își poate imagina că cele 360 de școli doctorale s-au dotat cu softuri, au dat banii pe ele, iar acum își așteaptă sentința. Am vorbit cu doctoranzi și coordonatori de doctorat din toată țara, care doar asta fac: verifică permanent cu softul cumpărat de universitate, să nu cumva să scape ceva ce se poate încadra la similitudine, astfel încât să se închidă școala doctorală. În universități se face mai mult verificare polițienească decât cultură și cercetare, pentru că vine „omul negru” și închide tot, așa cum anunța, în 2016, guvernul Cioloș. Un specialist în IT poate înțelege mai bine ce înseamnă identificarea matematică a unor pasaje de text similare. Nici măcar nu se mai ține cont de noua situație, în care textele tuturor pot „scăpa” oricând pe  internet și pot fi preluate de către oricine, apoi publicate, fără știrea autorului și înainte ca acesta să-și susțină propria teză. Dar e aceeași situație și în cazul ciclului de licență și al celui de masterat. Să ne bucurăm că scăpăm de plagiatori! Dar, mai întâi, să citim acele lucrări și mai ales legislația.

Iată de ce:

Scandalul plagiatelor a pornit de la mass-media și produce efecte juridice grave, în baza unor acte administrative, adică neconstituțional. Totul se reduce la imagine și comentarii ale „opiniei publice”, fără o analiză reală. Așa-zisa analiză a conținutului tezelor comentate de presă este un joc de imagine. Strategia mizează pe lipsa de cunoștințe a publicului larg, pe nevoia de „sânge” și pe dezinteresul pentru adevăr. Nimeni nu citește tezele despre care se discută în spațiul public. Softurile antiplagiat identifică, matematic, fragmente de text, fără a ține cont de caracteristicile lor sau de context. Adesea apar ca fiind plagiate note de subsol care conțin texte de lege sau decizii ale unor instanțe.

Analizele superficiale, prezentate cu titlu de adevăr, se bazează pe dihotomia alb-roșu Efectele produse de acest joc de culori sunt profunde. Rădăcinile dihotomiei alb-roșu sunt la începutul civilizației, fiind simboluri de bază în inconștientul colectiv. Media folsoește expresia „a albi”, când un specialist încearcă să disculpe un acuzat de plagiat.

Tratatele de etică și integritate academică teoretizează plagiatul, autoplagiatul și erorile de citare a surselor, însă nimic nu se regăsește în legislație. Legea 206/2004, legea 1/2011 și hotărârile de guvern care le completează nu specifică în ce fel se poate cita corect. Conform principiului autonomiei universitare, fiecare școală doctorală își alege sistemul propriu de citare a surselor în tezele de doctorat. Modul în care s-a aplicat legislația începând cu anul 2012 încalcă: autonomia universitară; principiul retroactivității; dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituția României.

Sistemul de modificare a percepției publicului larg se bazează pe o serie de confuzii. Confuzia între furt și furt itelectual nu ține cont de gravitatea faptelor, dar nici de caracteristicile fragmentelor de text similare din două sau mai multe lucrări. Deși furtul intelectual e definit în Legea drepturilor de autor 8/1996 altfel decât în Legea Educației (1/2011). Plagiatul ca furt intelectual se constată doar dacă păgubitul acționează în instanță (cf Legii 8/1996). În definirea „operei”, se face confuzia între creația artistică și cercetarea științifică (HG nr 37/1999). Textul științific și cel juridic, la fel ca limbajul științific/tehnic sau juridic nu au valoare artistică.

Principiul „cunoașterii comune”

Deși în legislație și în tratatele de etică se specifică valoarea de „cunoaștere comună” a unor axiome, definiții, clasificări general valabile care sunt folosite fără citare exactă, același principiu nu se aplică, prin extrapolare, în domeniul juridic. În domeniul juridic, textele de lege care sunt analizate în cadrul unei cercetări au valoare de axiomă. Textele de lege sau clasificările anterioare, folosite ca suport pentru demonstrații științifice au fost considerate plagiat, fiind raportate la valoarea artistică. Deși folosesc un sistem de citare acceptat de școala doctorală, altul decât cel agreat de softul antiplagiat, tezele anulate conțin trimiteri la sursele folosite, prin sute de note de subsol care nu sunt luate în considerare. Domeniul tehnic poate intra în același sistem de declarare a plagiatului, având același sistem de citare fără folosirea ghilimelelor.

Succesiunea evenimentelor care se înscriu în scandalul plagiatelor arată următoarele elemente comune în toate cazurile: cei acuzați de plagiat sunt politicieni sau persoane publice; acuzațiile au început după intrarea în vigoare a Legii 1/2011 și au fost „perfecționate” de guvernul Cioloș, în 2016; scandalul plagiatelor a fost inițiat de un blogger anonim și preluat imediat de revista „Nature”, apoi de presa germană, cea europeană și cea din România; Revista „Nature” a continuat să scrie despre presupusele plagiate care au intrat, astfel, în atenția presei; campania media se bazează pe „nevoia de sânge”, astfel încât articolele sunt preluate fără verificare, uneori observându-se copy/paste pe texte de până la 5.000 de caractere, despre plagiat.

Astfel, putem citi deja în altă cheie declarația ministrului Adrian Curaj, care anunța, în 2016, că a reușit, în sfârșit, să pună la punct legislația, astfel încât să se poată închide școlile doctorale din România. Cei care vor să renunțe la doctorat nu mai au voie să facă asta, ca să se poată închide școlile doctorale, conform acelui cadru legislativ stabiilit în 2016. Dar de ce s-a întârziat? Poate că întârzierea vine tocmai din nevoia de a vinde softurile pe care le cumpără toate universitățile din România, în încercarea disperată de a se feri de „plagiat”.

Cei care fac asta au observat, în practică, un minimum de 30% „similitudine” la orice lucrare originală. Totuși, nimeni n-a verificat de ce s-a ajuns aici. Între timp, comisiile de etică iau decizii care pot distruge cariere și pot închide școli doctorale, deși nici rapoartele lor nu sunt citite cu atenție. Dacă s-ar citi cu atenție, s-ar putea observa cum constatările nu țin cont nici de sistemele diferite de citare, nici de sutele de note de subsol care indică sursele, conform legislației în vigoare, nici de „scurgerea de informații” către internet, de unde se preiau, „la liber” texte publicate anterior susținerii unor teze.

Să avem Curaj, domnule Cioloș!” (Sorin Ioan Ceacâr)

 

 

 

Articol publicat de

Redactor sef

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Facebook

Enescu Supermarket

Alte articole

Evenimente

Firavă, epuizată de lupta crâncenă pe care o duce, de ceva vreme, cu cancerul, tânăra profesoară Mioara Piciu are mare nevoie de ajutorul nostru....

Evenimente

În această dimineață,  un elev în vârstă de 17 ani a fost acroșat de un autoturism (condus de un barbat in varsta de 67...

Noutăți

 Vă informăm că Penitenciarul Găești a scos la concurs, din sursă externă, în vederea încadrării ca polițist de penitenciare, 14 posturi de agent în cadrul sectorului operativ....

Evenimente

Poliţia dâmboviţeană vă informează: În perioada 23 septembrie-15 noiembrie a.c., pe DN 61, de pe raza orașului Găești, respectiv la kilometrul 77 (+200 m),...

Advertisement Enescu Supermarket