Situația dezastruoasă de la Bacalaureat, înregistrată în ultimii ani la nivelul întregii țări arată că sistemul de Educație din România are probleme. Sunt probleme de curriculă, probleme legate de cei care fac subiectele pentru bacalaureat, fără să aibă experiență de predare la clasă în ultimii ani, dar mai sunt și alte probleme, mult mai grave, legate de lipsa corelării cu piața forței de muncă.
Sistemul de educație din țările Europei de vest se axează pe nevoia de integrare imediată a absolvenților pe piața forței de muncă. La reușita acestui sistem contribuie, însă, și mentalitatea oamenilor din aceste țări, pentru că în Germania, de exemplu, un adolescent înțelege că trebuie mai întâi să știe o meserie, pe care se poate baza, pentru a-și câștiga existența și, implicit, independența financiară, apoi va avea timp să se specializeze într-un anumit domeniu.
Dacă în Germania se poate vorbi de un procent de 80% din absolvenții de studii liceale care intră direct pe piața forței de muncă în momentul în care termină școala, apoi merg mai departe, în funcție de aptitudini și de posibilitățile financiare, dar și de nevoia fiecăruia de a se specializa sau nu pe un domeniu, în România s-a împământenit mentalitatea conform căreia toți copiii trebuie să facă un liceu teoretic și o facultate. La rata crescută a șomajului au o foarte mare contribuție și părinții, care cred cu tărie că un copil fără studii universitare este ratat. Nimeni nu se gândește că un tâmplar sau un zugrav câștigă astăzi mult mai mult decât un inginer fără loc de muncă. E o realitate tristă, dar nevoia de adaptare la realitatea pieței forței de muncă ar trebui să primeze în fața nevoii de a face colecție de diplome.
Astfel s-a ajuns la situația în care facultățile din România au devenit „fabrici de șomeri”. Dreptul la studiu trebuie să-l aibă fiecare, dar românii ar trebui să înțeleagă și faptul că nu uniersitățile – fie ele de stat sau particulare – sunt vinovate pentru că oferă fiecăruia șansa de a obține o diplomă de studii universitare, ca apoi să rămână un număr foarte mic de absolvenți care se pot integra pe piața forței de muncă, ci chiar nevoia de a face studii teoretice de lungă durată reduce șansele de angajare ale tinerilor absolvenți.
Pornind de la sistemul din Vest, s-au implementat și în România programe de formare profesională și specializări în cadrul liceelor cu profil tehnologic. Un adolescent care devine absolventul unui astfel de profil are astăzi mai multe șanse să-și găsească un loc de muncă bine plătit, în țară sau în străinătate, decât un absolvent de studii liceale teoretice și de studii universitare de care nu este nevoie pe piață.
Tinerii din Găești au posibilitatea de a urma specializări foarte căutate pe piața forței de muncă, dacă aleg Liceul tehnologic ”Dr. C. Angelescu” Găeşti.
Cei care s-au înscris la Liceul tehnologic ”Dr. C. Angelescu” Găeşti în anul școlar 2014-2015, în Clasa a IX-a, au putut alege specializări pentru meseriile de Tehnician în activități economice, Tehnician ecolog și protecția calității mediului, Tehnician horticultor, Tehnician în industria alimentară și Tehnician electrician electronist auto. După absolvire, tinerii își vor putea găsi locuri de muncă opriunde în țară sau în străinătate, urmând să aibă diplome de studiu acceptate în toate țările europene, dar și experiență practică, acumulată în anii de studiu.
Elevii care aleg aceste specializări căutate pe piața forței de muncă învață despre marketingul afacerii, planificarea operațională, organizarea resurselor umane, contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor, contracte economice, igiena, securitatea muncii și protecția mediului, instrumente de plată, asigurări, mediul concurențial, finanțarea afacerii, negocierea afacerilor, finanțe și fiscalitate, managementul calității și multe alte specializări pentru care absolvenții de studii liceale teoretice plătesc foarte mulți bani, după ce termină școala și se trezesc la o realitate crudă, într-o piață a forței de muncă fără oferte pentru ei. Aceleași specializări sunt plătite cu bani mulți și de absolvenții de studii universitare pentru care nu există oferte de muncă pe piața actuală din România sau din străinătate. În acest fel, liceele cu profil tehnologic din România oferă astăzi mult mai multe șanse celor care înțeleg de ce ar trebui să aleagă acest sistem de studiu.
Realizarea situațiilor financiare și calculația costurilor, utilizarea calculatorului în contabilitate, statistică și analiză economică sau analiza pieței sunt alte câteva materii pe care elevii Liceului Agricol din Găești le studiază la specializările oferite de școală și pe care ceilalți absolvenți le-ar putea învăța la cursuri de formare profesională, pentru fiecare în parte urmând să plătească cel puțin 1.500 de lei și să mai piardă cel puțin un an din viață, fără a avea, însă, garanția că se vor putea integra imediat pe piața forței de muncă, deoarece cursurile plătite individual nu beneficiază de o legătură a formatorului cu agenții economici care seletează viitorii angajați încă de pe băncile școlilor pe care le au ca partenere.
Din fericire pentru elevi, Ministerul Educației permite transferul de la un liceu la altul, astfel încât cei care înțeleg în ce constă oferta unui liceu tehnologic pot depune cereri pentru a se muta la o astfel de școală, înainte de a ajunge, ca alte zeci de mii de tineri din România, în situația de șomeri cu diplome. Așa cum germanii pot să înceapă să lucreze, apoi își pot face și studiile universitare, când își dau seama exact ce le place și ce vor să facă în continuare, și elevii din România ar putea să aleagă acest sistem care le oferă șansa de a se angaja imediat după ce termină liceul, dar și șansa de a-și continua studiile, după ce capătă experiență profesională și își câștigă independența financiară.
Diana Scarlat
Comments