
„Nu faceţi casa Tatălui meu casă de negustorie!”, a zis Iisus când a văzut că Templul, cel mai sfânt loc de pe pământ, era transformat într-o imensă tarabă de către cei care pretindeau că-l slăvesc pe Dumnezeu! Am vrut să redăm acest text biblic foarte semnificativ, pentru a le aduce aminte mai-marilor bisericii dâmboviţene care le este locul şi rolul în societate! Am primit, de curând, cel mai ilogic, agresiv, başca nesimţit drept la replică pe care l-am văzut de 17 ani încoace, de când facem presă, semnat de „Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Târgovişte”. Monument de spriritualitate şi cultură, zice-se, această instituţie se ţăţeşte cu „Cronica de Găeşti” ca o chivuţă în piaţă, pe motiv că nu scrie ce place la urechile preacinstitelor feţe bisericeşti, deţinătoare de adevăr şi dreptate, trăitoare în lux şi desfătări şi plimbate în cei mai scumpi bolizi de pe piaţă, schimbaţi precum şosetele! Faptul că am dezvăluit cum sunt jecmăniţi enoriaşii, cu taxe pe morminte inventate de curând, după ce şi-au achitat sărmanii locurile de veci cu 115 Euro /mp, i-a enervat la culme pe părinţii spiritualităţii locale. În loc să-şi explice cu decenţă, cu înţelepciune şi cu respect punctul de vedere, aşa cum le stă bine slujitorilor lui Dumnezeu, aşa-zisul purtător de cuvânt de la Arhiepiscopie, care nici măcar nu a avut bunul simţ să se semneze, se lansează într-un şir de acuzaţii de-a dreptul halucinante. Cică noi, jurnaliştii, am fi „antisemiţi” pentru că ne-am permis să spunem că biserica este proprietară de „posturi de televiziune, de radio, de tarabe cu chinezării, de lumânări şi alte asemenea învârteli jidăneşti aducătoare de venit”. Comunicatorul Arhiepiscopiei nu neagă că aşa stau lucrurile, însă ne acuză că nu ştim prin ce traume a trecut poporul evreu şi că suntem buni de anchetat, pe chestia asta, de către Parchet şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Un fel de unde dai şi unde crapă, stimabile, pentru că expresia „învârteli jidăneşti” este una consacrată în limba română şi se referă la cei care se pricep al dracului de bine la afaceri şi comerţ! Păi, ce treabă are poporul evreu cu tarabele pline de chinezării din biserici şi cu targetele de vânzări pe fiecare preot în parte? Ce treabă are cu vinul fără timbru, cu care faceţi evaziune de toată frumuseţea şi cu lumânările pe care aveţi exclusivitate la preţuri de te… îngroapă? Ce treabă ar avea, de exemplu, cu conturile umflate din bănci ale unora care învârt cam tot ce înseamnă „viaţă bisericească” prin judeţul Dâmboviţa? Cu firmele de construcţii cu care se execută lucrări pe bani publici? Cu chefurile ţinute prin locuri special alese, aşa, întru proslăvirea lui Dumnezeu?! Păi, biserica Ortodoxă în asta constă, stimate „Birou de Presă”?! Nu cumva aveţi o mare problemă de imagine, de comunicare, de atitudine şi de smerenie? Voi reprezentaţi Biserica Ortodoxă strămoşească!? Păi, se întorc în mormânt strămoşii, când văd ce aţi făcut dintr-o instituţie care avea cu totul altă menire. Vorbiţi despre „misiune” şi „nenumărate proiecte”, care trebuie susţinute de către credincioşi, financiar vorbind. Care sunt acelea, preacinstiţilor? Nu cumva cele pe care le-am enumerat mai sus? Nu ne-aţi lămurit nici pe departe, în jenantul drept la replică( pe care-l publicăm mai jos să vă facem de râs!) ce se întâmplă cu oamenii care nu vor putea plăti, din 7 în 7 ani, taxele de concesiune impuse de voi, pe pământul donat de credincioşi cu frică de Dumnezeu. De fapt, nu ne-aţi lămurit cu nimic. Doar aţi încercat să ne jigniţi şi să ne întăriţi convingerea că sunteţi din ce în ce mai departe de sfânta misiune pe care trebuia să v-o asumaţi!
“Către,
Ziarul Cronica de Găești
-în atenția conducerii instituției-
Urmare publicării, în ediția dumneavoastră online, a materialului intitulat: ,,Morți, îngropați, dezgropați, în săculețe îndesați și cu banii luați ! o nouă afacere popească aruncă și Găeștiul în aer„!, în data de 23 iulie 2013, facem următoarele precizări:
Ca și alte articole, pe teme ce vizează viața bisericească locală, apărute în publicația dumneavoastră, și acesta denotă, nu doar o necunoaștere a realităților ecleziale românești, dar, mai cu seamă, o atitudine agresivă, nedreaptă, față de Biserica noastră strămoșească.
Este de neînțeles și poziționarea antisemită a autoarei articolului, care folosește expresii de genul jidănerști(jidănești), care denotă o necunoaștere a catastrofelor pe care, în istorie, instigarea la ură antisemită le-a adus poporului evreu. E total nepoliticos, imoral și ilegal, în România europeană de astăzi, să numești într-un mod jignitor o națiune care a trecut prin holocaust. Probabil că instituțiile abilitate se vor sesiza referitor la acest abuz de limbaj (Parchetul și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării).
În ceea ce privește chestiunile financiare vehiculate de autoarea articolului, precizăm că Biserica, deși primește anumite contribuții de la stat, ca recunoaștere și susținere a importantei sale activități spirituale, culturale și naționale, ca instituție duhovnicească a majorității cetățenilor României, dar și ca reparație istorică și ca respectare a înțelegerilor cu statul din timpul domnitorului A. I. Cuza, își susține, totuși, opera sa misionară, filantropică, culturală și spirituală, prin mijloace proprii, prin aportul benevol al credincioșilor. Pentru a-și desfășura misiunea și a susține nenumăratele ei proiecte, activitatea eclezială trebuie sprijinită de credincioși, cei care formează, de altfel, Biserica ca și comunitate, pentru că, altfel, ea nu are cum să își susțină impersionanta sa implicare socială, filantropică, culturală și spirituală.
În ceea ce privește tema principală a articolului, precizăm că, similar cu regimul cimitrelor de stat din țara noastră, terenul aferent fiecărui cimitir ortodox se află în proprietatea sau în administrarea consiliului parohial al parohiei respective, și nu poate fi înstrăinat prin vânzare. Niciun enoriaș nu poate încheia contract de vânzare-cumpărare pentru locul de înmormântare. Dreptul de folosință al locului de înmormântare se obține prin solicitarea, în scris, a unui act de concesiune, eliberat de consiliul parohial, conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a cimitirelor parohiale și mănăstirești din cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române. Din șapte în șapte ani este necesară prelungirea concesionării locului de înmormântare. În acest sens, consiliile parohiale stabilesc anumite valori, în funcție de necesitățile parohiei respective. În ceea ce privește mențiunea eronată că există obiceiul religios ca, la 7 ani de la înhumare, decedatul să fie deshumat, precizăm că acest lucru se face doar la solicitarea urmașilor legali ai familiei persoanei înhumate, sau, în mod normal, cu prilejul înhumării unei alte persoane decedate. În această situație, se oficiază un serviciu religios, iar rămășițele, este normal, să fie reînhumate. Această practică se efectuează, cel mai adesea, când familia dorește să mai înhumeze pe cineva în spațiul acelui loc din cimitir. Nu preotul are inițiativa acestei tradiții religioase, iar ea are implicații, atât în plan duhovnicesc, cât și în cel al organizării spațiului sacru al cimitirului.
Contribuțiile financiare percepute pentru concesionarea și îngrijirea locașurilor din cimitir sunt necesare pentru buna întreținere a cimitirelor, activitate ce necesită anumite investiții, iar acestea sunt reglementate de legile bisericești. Cuantumul sumei este stabilit de Consiliul Parohial al fiecărei parohii și aprobat de către Centrul Eparhial.
Este trist că autoarea articolului și-a făcut un obicei din a ataca Ortodoxia românească, pornind de la premize false și răuvoitoare. Se știe că rolul presei este acela de a prezenta obiectiv realitatea, de a sluji adevărul și de a educa cititorii în valorile umane unanim acceptate și, nicidecum, a le sugera informații eronate. Astfel, sperăm ca, pe viitor, autoarea articolului să se aplece, cu mai multă seriozitate spre nevoile mediatice reale ale comunității locale, fără a exagera, denatura și falsifica adevărul.
BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI TÂRGOVIȘTEI”






