Contactează-ne pe

Noutăți

Ciobanii din Argeş au ocupat cu măciuca islazul comunei Crangurile Vezi ce dialog spumos au avut cu autorităţile locale!

Publicat în data de

- 2.281 vizualizări

 Ştiţi care este culmea tupeului? Să ai 500 de oi, să pleci cu ele agale  din Argeş, să poposeşti pe la Crângurile, în Dâmboviţa,  pe islazul vitelor, să-ţi aduci şi vagonul de dormit, să încropeşti şi-o târlă şi să ocupi câmpul comunal fără nicio patalama şi să te doară fix în cot de lege şi de proprietarul de drept. După ce au privit galeş cum ciobanii le-au cucerit islazul fără război, ci doar arătându-le măciuca, sătenii au mers cu jalba în proţap la primărie, crezând că autorităţile ştiu de apariţia străinilor în peisajul crângurean. Primarul Dumitru Giurescu a mers imediat la faţa locului şi i-a somat pe ciobani să părăsească islazul satului. Aceştia i-au spus că sunt în trecere şi că vor pleca. În fapt, şi-au aşezat mai bine tabăra păzită straşnic de dulăi. Văzând că „gluma” se îngroaşă, edilul a sunat la poliţie şi le-a cerut să intervină: „Este islazul comunei, cetăţenii îşi pasc vacile acolo. Avem deja o problemă întrucât se ştie că vitele nu mai mănâncă pe unde au trecut oile. Dar ăştia stau acolo de vreo două săptămâni şi nu vor să plece.  Dacă le era drag de comuna noastră, puteau să vină la primărie, să ceară acordul Consiliului Local pentru o suprafaţă contracost, pentru taxa de păşunat.  S-au aşezat ca la ei acasă şi nu se poate apropia nimeni din cauza câinilor”, ne-a declarat Dumitru Giurescu. Un echipaj al Poliţiei Valea Mare s-a deplasat  la faţa locului şi a constatat că cei care până mai ieri fluturau măciucile deasupra capului şi asmuţeau câinii pe musafirii nepoftiţi, astăzi nu mai ştiau nici cum îi cheamă şi nici de unde au venit: „Cum vă numiţi?” „NU ŞTIU!” „De unde sunteţi?” „NU ŞTIU!” „Neştiutorii” au realizat, într-un final, că unde-i lege nu-i tocmeală.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=O9kb1k_kIsg[/youtube]

Publicitate
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. aura

    25 aprilie 2013 at 11:15

     Oieritul implica si transhumanta, trecerea periodica a turmelor primavara de la ses la munte, de la sud la nord, in vederea pasunatului, iar toamna, invers. Este o practica ancestrala. 
    Acum ne-am modernizat, nu ne mai pasa de crescatorii de oi, iar carnea de miel si branza, daca se scumpesc, sarim cu gura tot pe cioban ca-i mai ortoman. Munca la stana e foarte grea si implica barbatie si curaj.
    Acum, ca stapaniul turmei a angajat niste barbati cu retard mintal, e alta poveste. Nu cred ca nu cunostea legea pasunatului. Ciobanii faceau exact ceea ce li se spusese sa faca si probabil mai facusera pe unde au trecut. 
    Am sa ma folosesc de vorbele primarului din Crangurile: ” Daca le era drag de comuna noastra puteau sa vina la primarie, sa ceara acordul Consiliului Local pentru o suprafata contracost, pentru taxa de pasunat. ” Concluzie: daca plateau nu mai conta ca era izlazul comunal, iar vacile nu pasc pe unde isi lasa oile cacarezele? De unde avea primarul loc de pasunat pentru turmele de oi aflate in trecere?
    Ce va face primarul daca astia cu oile intentioneaza sa mai ramana in zona si sa plateasca? Va incasa banii si va lasa tarla la locul ei? 
    Vin Pastile, iar carnea de miel si branza de oaie sunt la mare cautare. 
    Domnule primar, daca tot au venit si s-au asezat de doua saptamani pe islazul dumneavoastra, oile s-au cacarezat deja, vacile n-au iesit inca la iarba verde, amenajati un loc special pentru sacrificarea mieilor si o piata pentru vinderea carnii si a branzei, iar cumparatorii din zona vor fi multumiti, cetatenii din comuna la fel, pentru ca in bugetul local vor intra fonduri nesperate. Ciobanii vor fi si ei multumiti, iar dupa Pasti, cand cred ca vor pleca, ecologizati zona si dati drumul la vaci.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Anunțuri

Angajări în Găeşti! DETALII, AICI!

Articol scris de

Citește articolul

Evenimente

Fabrica Arctic de mașini de spălat rufe este singura fabrică din România certificată LEED Platinum, cea mai înaltă distincție pe care o poate primi

Articol scris de

Singura fabrică Industry 4.0 din România și una dintre puținele din Europa, fabrica Arctic de mașini de spălat rufe din Ulmi a primit certificatul LEED Platinum, o recunoaștere a meritelor din domeniul producției sustenabile. Unitatea de producție din Ulmi este singura unitate de producție din România care deține LEED Platinum, cel mai înalt nivel dintre distincțiile LEED pe care o fabrică o poate obține.

Procesul de certificare LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) al fabricii de mașini de spălat a fost demarat încă de la începutul acestui an, pe durata căruia au fost analizate peste 60 de criterii de către organizația U.S. Green Building Council.

„Încă din momentul în care fabrica de mașini de spălat rufe de la Ulmi era numai un plan ambițios, ne-am propus să construim nu numai o unitate Industry 4.0, eficientă din punct de vedere al producției, dar și una care să reflecte angajamentul nostru de a contribui și conduce către un viitor mai bun. Facem parte dintr-un grup care s-a angajat să construiască brand-uri care au un țel și depunem toate eforturile pentru a ne diferenția prin produse și tehnologii care susțin sustenabilitatea, concentrându-ne pe utilizarea eficientă a resurselor și pe soluții economice circulare. Certificarea LEED Platinum, pe care suntem mândri să o primim, este o încununare a tuturor eforturilor noastre”, a declarat Murat Büyükerk, CEO Arctic.

Fabrica de la Ulmi găzduiește cele mai noi inovații tehnologice, a fost construită în doar 17 luni, pe o suprafață de peste 700.000 mp și contribuie la combaterea schimbărilor climatice. A fost concepută pentru a proteja flora și fauna prin crearea de noi habitate pentru păsări și alte specii de animale. Fabrica este, de asemenea, echipată cu zone verzi, în exterior și în interior, pentru o calitate mai bună a aerului.

Până la 28% din energia consumată în procesul de producție este reprezentată de energie regenerabilă, iar deșeurile de plastic, metal, lemn și carton sunt colectate separat.

Emisiile anuale de CO2 sunt reduse cu 363 tone cu ajutorul unui sistem fotovoltaic ce produce 1 milion kWh pe an. Energia verde produsă anual este echivalentă cu consumul de energie electrică pentru o perioadă de un an de către 350 de gospodării.

În fiecare an, este reciclată o cantitate de apă echivalentă cu consumul a 450 de gospodării. Folosind cele mai moderne sisteme de tratare a apelor reziduale și de colectare a apei pluviale, apa folosită în timpul procesului de producție este reciclată și reutilizată în proporție de aproape 100%.

Fabrica de mașini de spălat rufe de la Ulmi a devenit anul acesta și membră a comunității WEF Light House, după ce a câștigat prestigiosul premiu „Lighthouse Network Factory” oferit de Forumul Economic Mondial. Anul acesta, numai 10 companii au primit această recunoaștere, în timp ce numai 26 de astfel de fabrici au câștigat acest premiu până în prezent. În plus, fabrica de mașini de spălat rufe Arctic este prima fabrică ce a primit acest premiu în zona greenfield.

Fabrica de la Ulmi a fost construită în urma unei investiții de peste 150 de milioane de euro și este prima fabrică Industry 4.0 atât pentru Arctic, cât și pentru Grupul Arçelik, care este prezent în 146 de țări, având 30.000 de angajați, 23 de unități de producție în 9 țări și 12 mărci.

Pe lângă faptul că este un producător durabil, Arctic își concentrează eforturile pe dezvoltarea de produse mai eficiente din punct de vedere energetic și durabile. Fiecare tehnologie nouă își propune să ofere un confort sporit consumatorului final și să reducă la minimum impactul asupra mediului.

 

Citește articolul
Publicitate
--------------------------------------------
--------------------------------------------
--------------------------------------------
-------------------------------------------
--------------------------------------------
--------------------------------------------

Noutăți

Loading...