Jucătorii de eSport care rezistă până la ultimul meci al serii își reglează scaunul la fel de atent ca setările jocului

Într-o seară de antrenament dinaintea unui turneu online, cinci jucători dintr-o echipă de amatori din Arad joacă meci după meci, ore în șir. Pe la a patra oră, comunicarea pe voce se rărește, țintirea devine mai puțin precisă, iar unul dintre ei își masează încheietura dreaptă între runde. Antrenorii din sporturile clasice ar recunoaște imediat tabloul, pentru că oboseala de la finalul unui antrenament lung nu ține doar de concentrare, ci și de felul în care corpul a stat nemișcat într-o poziție proastă.

În eSport, unde un meci important se joacă stând jos, echipamentul potrivit și postura corectă țin de scaun, de masă și de distanța față de monitor. Diferența dintre un jucător care rezistă concentrat o seară întreagă de antrenament și unul care pierde ritmul spre final se vede, de multe ori, în detalii de reglaj pe care niciun turneu nu le punctează.

Antebrațul și încheietura care conduc mouse-ul

Jucătorii care țintesc cu mișcări ample ale mouse-ului, folosind tot antebrațul, au nevoie de un sprijin stabil pentru cot și de o masă la nivelul la care umărul rămâne coborât, iar cei care lucrează mai mult din încheietură au nevoie ca brațul să nu atârne în gol, pentru că atunci toată greutatea lui se sprijină pe articulația mică a mâinii. Pentru ambele situații sunt utile cotierele reglabile pe mai multe direcții, numite 3D sau 4D, care se pot ridica la nivelul mesei, roti spre interior ca să urmeze unghiul antebrațului și apropia de corp.

Cotiera bine reglată se află practic în prelungirea suprafeței mesei, astfel încât mouse-ul și tastatura să ajungă la mâini fără ca jucătorul să se aplece spre ecran, ceea ce înseamnă uneori și mutarea monitorului mai aproape sau mai departe, până când privirea cade ușor sub marginea de sus a ecranului.

Spătarul și lombarul în meciurile care nu se mai termină

În momentele tensionate, aproape toți jucătorii se apleacă instinctiv spre ecran, cu spatele desprins de spătar, iar dacă poziția devine obicei, zona lombară rămâne fără sprijin ore în șir. Un scaun cu pernă lombară reglabilă și spătar care se poate bloca la un unghi ușor deschis, de câteva grade peste verticală, îl ajută pe jucător să revină în poziția de bază între runde, iar înclinarea mai mare a spătarului își are locul în pauze, în timpul reluărilor sau la jocurile cu controller, departe de momentele decisive ale meciului.

Într-o cameră încălzită, cu cinci calculatoare pornite, contează și materialul tapițeriei, pentru că pielea ecologică se încălzește repede, pe când țesătura și plasa lasă aerul să circule pe sub spate și pe sub coapse. Un șezut lat lasă, la rândul lui, loc pentru schimbări mici de poziție pe parcursul serii, fără ca marginile ridicate ale scaunului să strângă coapsele.

Când toate aceste cerințe se adună în aceeași piesă, un scaun de gaming ergonomic trebuie judecat după reglajele pe care le are cu adevărat, așa cum se vede la trei modele descrise în detaliu de producători.

Cotierele, lombarul și țesătura, de la un scaun la altul

Primul exemplu, un model HOMCOM de 72 x 76 x 124-132 cm, are cotiere 3D care urcă și coboară pe 8 cm, între 17 și 25 cm deasupra șezutului, și se rotesc lateral cu 30 de grade, un șezut de 56 x 52 cm, reglabil între 46 și 54 cm, cu spumă de 11 cm, și un spătar care se înclină până la 135 de grade, blocabil la orice unghi. Tapițeria este din piele întoarsă sintetică, din poliester, pistonul cu gaz este de clasa 3, iar roțile din poliuretan rulează silențios. Datorită cotierelor care urmează mâna, se potrivește mai ales jucătorilor care țintesc din antebraț.

Un model tapițat cu țesătură respirabilă, de 65 x 65 x 119-129 cm, are șezut de 54 x 54 cm, reglabil între 45 și 55 cm, spătar din plasă cu sprijin lombar integrat, cotiere la 20 cm deasupra șezutului și suport pentru picioare detașabil, potrivit pentru camerele în care se joacă mult și se transpiră pe măsură. Al treilea, din piele ecologică, de 65 x 65 x 121-129 cm, are pernă lombară reglabilă de 30 x 19 x 8 cm, tetieră, suport pentru picioare și înclinare de până la 135 de grade, cu șezut de 50 x 49 cm, reglabil între 45,5 și 53,5 cm, iar toate trei suportă până la 120 kg.

Pentru jucătorii mai scunzi, limita de jos a șezutului merită verificată înaintea oricărui alt reglaj, pentru că un scaun care nu coboară destul îi obligă să joace cu tălpile în aer sau să ridice masa peste nivelul potrivit pentru umeri. Cei înalți vor căuta, în schimb, un spătar suficient de lung încât să susțină și omoplații, pe lângă zona lombară.

Suportul pentru picioare, prezent la două dintre cele trei modele, își arată utilitatea în pauzele dintre meciuri și în serile de după antrenament, când spătarul se lasă pe spate și picioarele se odihnesc, însă în timpul jocului competitiv tălpile stau mai bine sprijinite pe podea, pentru că o poziție stabilă a bazinului ține și umerii în aceeași poziție de la o rundă la alta. Din același motiv, chiar dacă baza se rotește la 360 de grade, jucătorii atenți la postură se întorc cu fața spre centrul ecranului înainte de fiecare rundă, cu scaunul așezat drept în fața mesei.

Postura bună rămâne, totuși, doar o parte a pregătirii, de aceea echipele care se antrenează serios își organizează programul ca într-un sport clasic, cu o încălzire scurtă a încheieturilor și a umerilor înaintea sesiunii, cu pauze de câteva minute după fiecare meci, în care jucătorii se ridică de pe scaun și se întind, și cu o oră fixă de oprire, după care următoarea zi de antrenament începe cu mâinile odihnite.