












Traseu 1: Moroeni – Cabana Scropoasa – Cabana Bolboci
Din Moroeni se pornește pe drumul care trece pe lângă sanatoriul Moroeni şi coboară apoi pe flancul vestic al Muntelui Priporul, în punctul Dobreşti.
Poteca se îndreaptă în urcuş, de-a lungul Văii Ialomiţa (pe stânga, în sensul de urcare), părăseşte apoi firul văii şi, în urcuş pronunţat, pe stânga, urmează coastele Muntelui Lespezi. Se coboară după cca. 2 ore de la Dobreşti la Cabana Scropoasa, situată pe malul lacului de acumulare cu acelaşi nume.
De la Scropoasa, continuând pe stânga văii, se intră curând în Cheile Zănoagei Mari, despicătură adâncă şi de o sălbatică măreţie, între zidurile de calcare ale Munţilor Zănoaga (stânga) şi Dichiu (dreapta). Poteca se strecoară în urcuş printre stâncării şi trece pe malul opus (pe dreapta văii), de unde se profilează înainte marele perete sudic al Zănoagei. Se traversează din nou Ialomiţa, se urcă pe sub grohotişurile Zănoagei şi, curând, printr-un coborâş uşor, se ajunge la capătul de sus al Cheilor.
Drumul străbate apoi albia nisipoasă a Ialomitei şi, în continuare, din dreptul Văii Dichiu, întinse pajişti inierbate. Trece pe la Cabana Cheile Zănoagei, iar după ce apele văii ies din Cheile Zănoagei Mici (stânga), revine lângă fir, de-a lungul căruia ajunge la ramificaţia de drumuri din punctul Bolboci (stâlp indicator). Spre Cabana Bolboci, la stânga, spre sud, în urcuş, 10 minute.
Traseu 2: Moroeni – Cabana Peștera
Odată ajunsi la Cabana Bolboci, pe traseul amintit, pornim din punctul de ramificație Bolboci (stâlp indicator). De la Cabana Bolboci (1460 m) se ajunge aici în cca. 5 minute,urmând poteca, la vale.
Continuăm în urcuş uşor, către nord, pe o coamă lungă, la capătul căreia poteca trece prin pajiştile de sub coastele Obârşiei, traversând o serie de izvoare. În stânga, dincolo de vale, se înalţă Culmea Doamnele, iar în dreapta, sus, apare abruptul Obârşiei.
Traversand ValeaFirdalețului, străbatem lunca largă a lalomiței,iar după 30 de minute de la Bolboci, drumul pătrunde,alături de firul apei, în Cheile Mari ale Tătarului, defileu impunător,însă relativ scurt, strecurându-se pe sub peretele din dreapta. La capătul de sus al cheilor, drumul traverseazăIalomița,puțin mai jos de confluența cu Valea Blana.
Continuăm apoi, către nord, prin Padina. Lăsămîn stângapăstrăvăria Izvorul Tătarului, apoiintrăm,curând,în Cheile Coteanului (impropriu denumite Cheile Mici ale Tătarului),adânciteîntre peretele de calcar al Coteanului și un imens bloc stâncos,în spatele căruia se întind pajiștile domoale de la poalele Muntelui Laptici.
Curând, poteca traversează poiana de la confluențaPârâului Coteanu cu Ialomița, de unde valea se lărgește, iar drumul străbateîn lung marea padină care deschide o întinsăpriveliște de ansamblu asupra întregului bazin superior al VăiiIalomiței.Lăsândîn stânga Cabana Padina, ajungem curândîn marginea nordică a padinei, unde întâlnim, venind din stânga, drumul (marcat cu punct roșu) dinspre Șaua Strungii și după ce traversămValea Horoaba, ieșimîn Poiana Colți.
Spre NV distingem stâncăriileuriașei coloane de calcare ale Turnului Seciului, profilat pe abruptul Bătrânei.
Drumul Insoțește mai departe firul văii, lasăîn stânga poteca ce urcăușor pe sub stâncării, spre PeșteraIalomiței (5 min), și traversează imediat ValeaIalomiței,apoi urcă pe trepte de piatră, printr-o cheițăși ajunge curândîn dreptul ațezărilor Schitului Cocora. Poteca ocolește prin dreapta incinta schitului, întâlnește. venind din dreapta, drumul dinspre Sinaia prin Vârful cu Dor, iar după ce ocolește,în Poiana Crucii, rezervația naturală a Academiei, ajunge la Cabana Peștera (1610 m).
Mai multe trasee montane puteți găsi pe http://www.valeasipotului.ro/trasee-montane.html
Diana Scarlat






