Reabilitarea Stadionului Orășenesc a fost una dintre realizările trâmbițate asurzitor de propaganda ”frățică” din Găești! Nu mai aveai loc de laude și limbi la adresa celui mai iubit, de parcă din banii de buzunar făcuse efortul de a împrejmui spațiul verde cu gard de plasă în locul celui vechi, din plăci de beton, și de a da o văruială pe clădirea cu vestiare!
Cert este că, la niciun an distanță de glorioasa înfăptuire, Stadionul orașului arată ca o groapă de gunoi pe care se depozitează materiale de construcții. Ploile abundente din ultima perioadă au creat bălți puturoase pe pista de alergare, iar pe spațiul verde au fost trântite deșeuri de materiale de construcții. Iarba acoperă noroiul vâscos, semn al unor lucrări extrem de prost făcute, dar bine plătite. Nimeni nu poate intra pe stadion, pentru niciun fel de activitate sportivă. Foarte interesant de aflat ar fi însă ce s-a întâmplat cu fierul beton și cu toate materialele recuperate din fostul gard de la stadion, realizat cu ani în urmă de UTCHIM.
Nu de alta, dar administrația le putea valorifica, recuperând, în acest fel, o parte din cheltuielile alocate anul trecut. Cert este că Găeștiul are o viață sportivă din ce în ce mai palidă, susținută doar de cluburile celor care încearcă să mai facă ceva pentru copiii talentați, însă fără să primească niciun sprijin de la comunitate, și aici ne referim inclusiv la locații adecvate. Fotbalul a dispărut aproape cu desăvârșire, clădirea vestiarelor de la stadion fiind folosită drept motel cu titlu gratuit de către muncitorii firmei care toarnă trotuare, asfalt și pun pavele, la fel cum a ajuns și centrul pentru victimele violenței în familie, finanțat din bani europeni. Cam acestea sunt rezultatele ”ambâțului” politic, dus până dincolo de limitele rațiunii și ale bunului simț!






