Profesoara de istorie Stan Georgeta, sprijinită de conducerea Liceului Tehnologic ,,Iordache Golescu”, s-a implicat, încă din anul 2021, alături de elevi ai acestui liceu, în proiectul-concurs „Patrimoniul cultural, istoric și natural – Zestrea comunităților locale”, inițiat de Societatea de Științe Istorice din România, în cadrul căruia s-au obținut anual premii. Prin participarea la acest proiect, tinerii se apropie și mai mult de frumusețea locului în care s-au născut sau își desfășoară activitatea, făcându-i cunoscută istoria.
La această ediție, doamna profesoară și elevii Bonaccorso Maria Ilenia și Ene Ionuț Alin, au studiat istoria parohiei și bisericii „Sfânta Treime” din Găești.
În arealul oraşului Găeşti au fost descoperite vestigii neolitice, aparţinând Culturii materiale Gumelniţa (mileniile 4-3 î.Hr.). Localitatea apare menţionată documentar, pentru prima oară, la 19 iulie 1498, într-un hrisov al domnului Ţãrii Româneşti, Radu cel Mare.
Orașul se mândrește cu bisericile cu hramurile “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”- Cioflec (1776, reparată în anii 1809, 1836, 1890 şi 1942), azi declarată monument istoric, “Sfântul Ilie” (1780, reparată în anul 1880), azi declarată monument istoric, “Sfântul Nicolae” (1812), cu pridvor închis, susţinut de sase coloane cilindrice, terminate cu arcade, dominată de două turle gemene, luminate de opt ferestre înalte, situate pe naos şi pe pronaos), azi declarată monument istoric, “Sfânta Treime” (1823, reparată în anul 1896), azi declarată monument istoric, şi biserica “Sfântul Ioan Botezãtorul” (1947); cu fostul conac “Grigore Olănescu” (1890), în prezent sediul Clubului Arctic; Casa Olănescu, azi Clubul Copiilor (construită în sec. XIX), Clădirea Primăriei vechi (începutul sec. XX); Casa Ciubuc Elena, cu farmacie (secolul XIX) ş.a.
Parohia „Sfânta Treime” se află în partea de Est a oraşului Găeşti, biserica parohială fiind zidită în cartierul Vaideeşti, denumire (din „vai-de-ei”). „Vaideeştii şi Găeştii” sunt atestate documentar ca sate, într-un document emis de Radu cel Mare, la 19 iul. 1498. În frunte cu serdarul Pană Olănescu, tatăl ctitorilor bisericii de la 1896, anumiţi enoriași s-au implicat în Revoluţia de la 1848. Unele inscripţii din cimitir şi denumirea unor străzi ale parohiei (de ex. Oituz) amintesc de enoriaşi care au luptat în Primul Război Mondial. La 14 oct. 1945, în cinstea eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, în parohie, s-a sfinţit de către Prot. Mihail Ionescu, Pr.-paroh Vasile Daia şi alţi slujitori clerici, Monumentul Eroilor, ridicat din beton armat de „Maister Arcadie Oprescu”, ajutat de veterani şi enoriaşi. Pe monumentul aflat în apropierea bisericii sunt înscrise numele a 54 de eroi din parohie şi din oraş.
Biserica parohială „Sfânta Treime” a fost zidită în anul 1823, ctitor fiind Stan Caralea, amintit numai în pisaniile Bisericilor „Sf. Treime” şi „Sf. Ilie” din Găeşti şi într-o însemnare din 1929 de pe un Triod găsit la o altă biserică din zonă. PISANIA din 1896 e din marmură şi are textul: „Această biserică cu hramul Sta. Treime a fost făcută la 1823 de jupan Stan Caralea, în dilele lui Grigore Ghica Voevod. S-a prefăcut la 1896 în dilele Majestăţii Sale Regelui Carol I de enoriaşii acestei biserici şi cu ajutorul fraţilor Constantin şi Grigore Pană Olănescu şi a mumei lor Maria Olănescu, născută Ghica.” Ministrul C. Olănescu şi senatorul Gr. Olănescu au fost fruntaşi ai conservatorilor, ultimul înzestrând biserica şi cu alte lucruri (cărţi, veşminte ş.a.).
Zidită din cărămidă, în formă de navă şi în stil muntenesc, iniţial cu o singură turlă pe naos, biserica are o suprafaţă utilă de 75m2. Între anii 1894–1896 clădirea s-a supraînălţat, s-a adăugat turla-clopotniţă pătrată, pe pronaos şi s-au mărit ferestrele. A doua pisanie adaugă și prefacerile ulterioare datorită credincioșilor. În 1945 s-a închis cu zid pridvorul, iar între anii 1955–1964 s-a renovat radical (pardoseală, instalaţie electrică, pictură, profile exterioare etc.). Ca urmare a acestor reînnoiri şi a altor reparaţii, biserica a fost resfinţită în 1896, 1964, 1982 şi ultima dată de IPS Arhiep. Dr. Nifon, la 4 iun. 2001. Clopotniţa din cărămidă a fost zidită de enoriaşii conduşi de arhitectul Galileo Ferari în 1957 şi are un clopot din 1930. Trapeza, oficiul parohial şi biblioteca se află într-o clădire de 30m2, ridicată din cărămidă de parohieni între anii 1996–1998.
Pictura bisericii este interesantă. Cei care au cercetat-o au descoperit trei straturi – primul tempara, al doilea în frescă, iar cel de-al treilea, existent și azi, este tot o frescă, realizată în 1896, când Grigore Olănescu a refăcut biserica foarte joasă înălțându-i zidurile, adăugându-i acoperișul și pictând-o în ulei. Pictura a fost încredințată fraților Stoenescu, elevi ai pictorului Gheorghe Tattarescu. De altfel aceștia au pictat și repictat multe alte biserici din zonă, cum ar fi Biserica Sfântul Ilie din Găești (1890), Biserica Nașterea Maicii Domnului din Bădulești, Biserica Sfântul Nicolae din Greci (1888), precum și icoane semnate la bisericile din Gura Foii și Leordeni (Argeș). Între anii 1962–1963, Gh. Trăşculescu a pictat medalioanele din exterior şi în ulei, în stil realist, interiorul, păstrând din pictura de la 1896, câteva registre şi medalioanele catapetesmei. Curăţarea şi restaurarea picturii s-a realizat în 1981, 1991 şi de către Dan E. Mănăstireanu în 1998.
În afară de picturi, biserica mai deține și mici icoane argintate prețioase. Astfel pe coloanele ce despart pronaosul de naos, se află cinci icoane argintate dintre care una cu Sfântul Nicolae, două înfățișând pe Maica Domnului cu Pruncul, una cu Mântuitorul Iisus și încă una reprezentând Sfânta Treime.
Cel mai vechi obiect de cult păstrat este un potir, pe care sunt scrise slovele: „CΠTOIKα HIKOΛIHA 1837”. Cristelniţa este inscripţionată: „GĂEŞTI 1893 T.N. PITEŞTI”. Parohia nu deţine manuscrise vechi, iar dintre cele câteva exemplare de cărţi bisericeşti din trecut, cel mai vechi databil este un Minei Oktomvrie (ed. Râmnic, 1776).
Cimitirul bisericii are o suprafaţă de 6.566m2 și s-a constituit din exproprierea senatorului Pană Olănescu (1864) şi din loturile donate de Safta Marinescu (1950) şi de Primăria Găeşti (2006). În cimitir sunt înmormântaţi scriitorul Aurel Iordache (†1975) şi preotul cu cel mai întins mandat de paroh, Gh. Eremia (†1995).
Pr. Prof. Şt. Popescu a înfiinţat lângă biserică Liceul „Dr. C. Angelescu” (1921), iar ca preşedinte al „Ligii culturale” (Găeşti) a organizat conferinţe cu invitaţi de marcă: Iorga, Arghezi ş.a., la care participau şi păstoriţii săi. În liceul vizitat de patriarhul M. Cristea (1928) au predat Vl. Streinu, Ş. Cioculescu, G. Potra şi alţi oameni de cultură, care au colaborat cu preoţii Bisericii „Sfânta Treime”, care predau religia la liceu. De asemenea și Școala nr.2 ,,Dumitru Apostol’’, din păcate astăzi închisă, a fost sprijinită de parohii acestei biserici. S-a remarcat aportul enoriașilor la colecta din anul 1941, în scopul ajutorării Basarabiei şi Bucovinei.
În 2012 s-a organizat expoziţia de fotografie „Cronica în imagini a parohiei” şi s-a inaugurat Biblioteca parohială, îmbogăţită cu peste 400 de volume din donaţii. Ocazional sunt organizate pelerinaje religioase la mănăstiri. S-a organizat în 2012 o expoziţie de carte bisericească şi alta numismatică. S-a publicat lucrarea: B. Stoica-Găeşti, Pr. I. Stoica, Pr. N. Zamfir, C. Mîinea, C. Stoica, Parohia „Sfânta Treime” din oraşul Găeşti. Monografie. Cu prilejul împlinirii a 190 de ani de la zidirea bisericii (1823–2013), Bucureşti, 2014, (260 p.).
Înfățișarea de astăzi a bisericii se datorează în mare măsură boierilor Olănești, principalii ctitori ai acesteia. Scriitorul Neagu Djuvara nota în 8 mai 2014 : ,,un conac frumos a construit la Găești și Costică, dar și mai frumos era conacul lui Grigore, care era mai simpatic, decât fratele său. Pe partea de moșie a acestuia se afla biserica Sfânta Treime, reînnoită de cei doi frați (ministrul Contantin Olănescu și senatorul Grigore Olănescu în anul 1869) oameni politici de prim rang, fruntași ai consrvatorilor și de mama lor, văduva Pană, născută Ghica, sora mai mică a lui Ion Ghica, străbunica mea maternă(….) Se știe că după război, conacul din Găești al lui Grigore a fost transformat într-un fel de cămin de copii. Când am revenit în țară, în februarie 1990, la scurt timp am vizitat Găeștiul, iar conacul lui Grigore o mică bijuterie, de altfel, ca și parcul cu superba lui alee de copaci mari, ce duceau până la poartă erau de nerecunoscut (…) Biserica Sfânta Treime ctitorită de înaintașii mei, și despre orașul Găești, în care au avut conace și moșii boierii Olănești din care descind.’’
La împlinirea a 190 de ani de la zidirea lăcașului (1823-2013), a văzut tiparul Monografia parohiei Sfânta Treime coordonată de teologul Bogdan Stoica, având ca autori pe preotul Ion Stoica, preotul Nicolae Zamfir, cântărețul bisericesc Ciprian Mâinea și teologul Cezar Stoica. Lucrarea beneficiază de binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte dr. Nifon, Arhiepiscop și Mitropolit. Oricât ar părea de ciudat , un capitol al monografiei se numește ,,texte și versuri despre Găești’’, având ca subtitlu ,,Găești – picior de Paris’’, inspirat de o piesă de teatru jucată în oraș în anii ’30.
Anul trecut, preoții Păun Florin și Păuna Mădălin au organizat sărbătorirea a 200 de ani de atestare documentară a Bisericii „Sfânta Treime” (1823 – 2023), printr-un eveniment cu mare încărcătură emoțională, la care au participat numeroși găeșteni și invitați speciali, printre care s-au aflat maestrul Gheorghe Zamfir și actorul Dan Puric.
Pictura pe sticlă „Crizantema de aur”, realizată de eleva Neacșu Bianca Elena, clasa a X-a C, participant la concursul SSIR, Secțiunea a IV-a: Afiș tematic – b) Realizarea unui afiș de promovare a unui târg de produse de artizanat sau a unui festival intercultural dedicat sărbătorilor toamnei. Îndrumător: prof. istorie Busuioc Mihaela
Desen realizat de elevul Dinu Marian, clasa a XI – a B, participant la concursul SSIR, Secțiunea a IV-a: Afiș tematic – b) Realizarea unui afiș de promovare a unui târg de produse de artizanat sau a unui festival intercultural dedicat sărbătorilor toamnei. Îndrumător: prof. istorie Stan Georgeta
BIBLIOGRAFIE:
Act de temelie la inaugurarea Monumentului Eroilor (ms.); A.N. DB, fond Primăria Găeşti dos. 1.373/1941;
CONSTANTIN, Prot., A., Resfinţirea Bisericii „Sfânta Treime” din oraşul Găeşti, în Almanah Bisericesc 2002, Ed. Arhiepiscopiei Târgoviştei, 2003, p. 190;
DIACONESCU, Pr., I. Gh., Materiale documentare istorice la monumentele feudale bisericeşti din Raionul Găeşti, Regiunea Argeş, în GBis., (1965) nr. 3-4, pp. 249-293;
EREMIA, Pr., Gh., Fişa Bisericii „Sfînta Treime” Găeşti (ms.); Fişa cimitirului (ms.); Biserica „Sfînta Treime” Găeşti. Material documentar-istoric (ms.);
IORDACHE, A., Găeşti – 500. File de monografie, Piteşti, 1998;
IORDACHE, D.O., „Liga culturală” – bibliotecă, teatru, cor, conferinţe, în Cronica Găeştiului (2013), nr. 208, p. 5;
B. STOICA, Primul istoric al Bisericii „Sfânta Treime” din Găeşti, în Litere 158 (2013), nr. 5, pp. 105-106;
B. STOICA, Monumentul Eroilor din Parohia „Sfânta Treime” – Găeşti, în Pro Arme 14 (2013), nr. 2, pp. 28-29. [I.S.]
