Mariana Ionescu
Una dintre principalele piedici cu care se confruntă pacienții oncologici din România este lipsa medicamentelor din farmaciile cu circuit deschis și închis (cele gestionate la nivelul unităților sanitare), necesare pentru urmarea tratamentului prescris de către medicul specialist. Indisponibilitatea acestor medicamente vitale pentru pacienții înscriși în Programul Național de Oncologie creează o situație de disperare atât în rândul acestora, cât și al familiilor.
În cazul în care medicamentele specifice tratării afecțiunilor oncologice nu se găsesc pe piața farmaceutică din România, mulți pacienți aleg de cele mai multe ori o variantă extremă, și anume achiziționarea respectivelor tratamente din alte țări, prin diferiți intermediari care sunt / nu sunt acreditați în acest sens. Această decizie, de ultimă instanță pentru pacienții disperați, aduce unele riscuri în plus, de la autenticitatea medicamentelor până la costurile bănești semnificative.
Iată ce se întâmplă însă, în acest context, cu pacienții oncologici din județul Dâmbovița, care și ei, de nenumărate ori, au apelat la diverse asociații pentru furnizarea medicamentelor din cauza incapacității Spitalului Județean de Urgență Târgoviște de a oferi sprijin și un tratament adecvat. Aceste cazuri ilustrează durerea și sacrificiile pe care bolnavii de cancer le îndură pentru a-și salva viețile.
O anchetă jurnalistică a scos la iveală, în urma unor verificări ample, practici suspecte care fac lumină asupra modului de gestionare a banilor publici din sănătate în județul Dâmbovița, prin gestionarea deficitară și discreționară a fondurilor destinate tratamentelor oncologice.
Procesul prin care unitățile spitalicești procedează la achiziționarea de medicamente are la bază un document, cunoscut sub denumirea de referat de necesitate, acesta fiind întocmit de către medicii coordonatori. Acest document trebuie să urmărească transparența și eficiența atât în cheltuielile publice, dar și să vizeze interesul major al pacienților privind accesul continuu la tratamente medicale adecvate.
Cu alte cuvinte, procedurile de achiziție publică încep cu identificarea nevoilor entității publice, în speță Spitalul Județean de Urgență Târgoviște. Apoi, este elaborată documentația de atribuire, inclusiv caietul de sarcini și criteriile de evaluare, urmând a fi publicate în anunțul de participare. Furnizorii interesați depun oferte, iar spitalul din Târgoviște le evaluează conform criteriilor stabilite. După evaluare, se desemnează câștigătorul, iar contractul este încheiat între spital și ofertantul selectat.
În rândurile ce urmează vom susține și vă vom dezvălui cum o parte din sumele de bani destinate bolnavilor de cancer au fost direcționate în mod neadecvat către achiziții de medicamente în cantități excedentare, printr-o modalitate similară celei evidențiate de procurorii DNA în cazul achiziției de vaccin antiCovid.
Acele referate de necesitate au fost întocmite la nivelul spitalului probabil după placul unuia sau a altuia, în funcție de interesul pe care îl reprezenta. Argumentele care se regăseau în acele referate, susțin persoane din interior, nu erau solide și nici nu aveau susținere în realitatea existentă pe Secția de Oncologie.
De exemplu, în ultimii 3 ani de zile, cantități semnificative de medicamente oncologice achiziționate de către Spitalul Județean din Târgoviște au fost fie casate, fie transferate către alte unități sanitare din județele limitrofe. Totalul acestor sume, după cum ne-au prezentat reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Târgoviște prin răspunsul oferit în data de 22.01.2024, se ridică la valoarea de exact 4.085.174,18 lei (adică pierderi de peste 1.300.000 lei/an). Suntem convinși că această practică nu a fost începută de curând și își are rădăcinile mult mai adânci – spun sursele noastre – în istoria de medic a doamnei Firoiu Elena (fostă coordonatoare a Programului Național de Oncologie).
Consecința imediată a fost că aceste nereguli au dus în primul rând la afectarea eficienței tratamentelor oncologice în cadrul Spitalului Județean din Târgoviște, unii pacienți nemaiputând beneficia de tratamentele adecvate afecțiunilor cu care au fost diagnosticați inițial, aceștia apelând la diverși furnizori pentru cumpărarea de medicamente din străinătate.
Practicile au continuat an de an, în ciuda semnalelor anterioare și a acțiunilor de control din partea instituțiilor competente, însă cu toate acestea unitatea medicală ar fi solicitat noi și noi stocuri de medicamente, din nou în cantități exagerate, la scurt timp după casarea sau transferul celor anterioare (coincidență sau nu, erau vizate aceleași tipuri de medicamente!).
Poate ne ajută un reprezentant al spitalului să înțelegem de ce în anul 2021 a fost nevoie ca spitalul din Târgoviște să cumpere un număr de 135 de flacoane din medicamentul JEVTANA 60mg (cu substanță activă cabazitaxel), pe care a cheltuit 2.248.662 lei, deși consumul anual al acestui medicament era de maxim 32 de flacoane? Pentru ca, un număr de 41 de flacoane, în valoare de aproape 700.000 lei, să fie transferate în perioada octombrie 2022 – mai 2023, către alte unități medicale ca să nu expire în depozitul spitalului din Târgoviște?
De ce în anul 2021 a fost achiziționat cu mult peste media consumului anual un surplus din medicamentul PERJETA 420mg (pertuzumab)? Ca să fie transferate anul următor 78 de flacoane (în valoare de peste 1.000.000 lei), pe cale de expirare, la alte unități medicale din municipiul București.
Numai pentru anul 2022, medicamente ce au depășit valoarea de 1.600.000 lei nu au putut fi utilizate în cadrul spitalului local, deoarece excesul a fost, după cum am relatat mai sus, transferat sau casat. Ne întrebăm dacă Spitalul are proceduri cu privire la necesarul de medicamente achiziționat sau utilizează cu fermitate bazele de date din dotarea farmaciei cu circuit închis, astfel încât unitatea sanitară să procedeze la achiziționarea în mod judicios a acelor medicamente care într-adevăr sunt utilizate și sunt necesare bolnavilor.
În cursul anului 2023, spun reprezentanții spitalului, au fost transferate sau casate medicamente cu o valoare ce se ridică la suma de 1.500.000 lei, printre care: JEVTANA 60mg, YERVOY 200mg, POTACTASOL 1mg, UROMITEXAN 100mg, VINORELBIN 10mg, ONKOTRONE 2mg, KANJINTI 420mg etc. De exemplu, în condițiile în care din medicamentul POTACTASOL ce conține substanța topotecan au fost utilizate un număr de doar 8 flacoane în aproximativ 2 ani de zile, în luna iunie 2022, spitalul a achiziționat 80 flacoane, adică să le ajungă, probabil, pentru următorii 20 de ani. Mai mult, o parte dintre acestea, 15 la număr, au fost transferate către alte unități medicale pentru a nu fi casate, alte 63 de flacoane zăcând încă în depozitele spitalului.
Risipa banilor pentru medicamente este sau nu o practică uzuală la spitalul din Târgoviște? În luna iunie 2023 au fost transferate, din aceleași considerente de expirare, flacoane din medicamentul YERVOY 200mg (ipilimumab) și din nou JEVTANA 60mg în valoare însumată de aproximativ 800.000 lei, iar apoi spitalul a achiziționat aceleași medicamente. Și, bineînțeles, nu vorbim de medicamente ieftine, având în vedere că un flacon de YERVOY 200mg costă puțin peste 50.000 lei, iar un flacon de JEVTANA costă 16.000 de lei.
Din documentele puse la dispoziție tot de către spital, a reieșit faptul că după transferul unui număr de 13 flacoane din medicamentul YERVOY 200mg, pe cale de expirare, au fost achiziționate alte 12 flacoane de 200mg (în valoare de aproximativ 600.000 lei) și 22 flacoane de 50mg (în valoare de aproximativ 300.000 lei).
În România rata mortalității prin cancer este peste media de la nivelul Uniunii Europene, cele mai multe cazuri înregistrându-se pentru cancerul de sân (femei) și cancerul la plămâni și prostată (bărbați).
Să nu uităm totuși de unde am plecat, sunt peste 4.000.000 lei pierduți deja din cauza gestionării deficitare a Programului de Oncologie derulat la nivelul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște.
Acești bani pierduți se puteau folosi pentru achiziționarea acelor medicamente de care pacienții oncologici din județul Dâmbovița chiar aveau nevoie, eliminând riscul agravării bolii de care suferă, ori punerii acestora pe drumuri pentru cumpărarea medicamentului necesar prin alte țări.
De asemenea, o parte din acești bani puteau fi utilizați pentru anumite programe extinse de screening, pentru diagnosticarea precoce a cancerului în rândul populației cu risc. Sau o parte din fonduri puteau fi direcționate către campanii de informare și educare pentru promovarea unui stil de viața sănătos, prevenind astfel factorii de risc asociați cancerului. Și acestea sunt doar câteva exemple, specifice oricărei comunități europene, nu numai din județul Dâmbovița.
Este imperativ ca toate aspectele să fie cercetate cât mai urgent, pentru a se asigura transparența și corectitudinea gestionării fondurilor destinate tratamentelor oncologice. Este vorba despre sume mari de bani, dar mai ales despre viețile și sănătatea unor oameni aflați în mare suferință, plătitori de taxe și impozite imense către acest stat din ce în ce mai incapabil să răspundă nevoilor societății.
Comments