Contactează-ne pe

Educație și cultură

MĂNĂSTIREA COBIA – COLȚUL DE RAI DIN APROPIEREA GĂEȘTIULUI

Publicat în data de

- 517 vizualizări

Situat la doar 6 km de Găești, în comuna Cobia, satul Mânăstire,  locașul de cult construit aici a dat numele și satului care s-a format pe teritoriul pământurilor închinate de către Stolnicul Badea Boloșin mănăstirii Cobia.

Din Găești, se poate ajunge aici pe DJ 702E, coordonatele  GPS fiind următoarele: 44°46’57.57″N, 25°20’11.83″E. Călătorii ajunși aici spun că și-au regăsit liniștea pe care de mult o căutau, peisajul mirific, pădurea ce protejează valea Cobiuței dar și harul preotului Popescu conlucrând la oferirea unei experiențe spirituale pe care nu o mai regăsești nicăieri.

Mănăstirea poartă hramul Sfantul Ierarh Nicolae și a fost construită între anii 1571-1572 de Badea Boloşin Stolnicul, sub domnia lui Io Alexandru Voievod. Biserica, transformată în nenumărate rânduri, este tot ce a mai rămas din vechea Mănăstire Cobia, unii văzând asemănări structurale între Mănăstirea Cobia și cea de la Curtea de Argeș, cea de la Cobia fiind construită la 50 de ani după celebra construcție a meșterului Manole.

Dupa anul 1680, biserica a fost reparată de Pârvu Cantacuzino. Între anii 1723-1724 s-au prăbușit colții bisericii, iar in 1752 a fost închinată fundației filotime de la Pantilimon. Eforia spitalelor se ocupă în veacul al XIX-lea de biserica devenită parohială, făcând reparații după cutremurele din 1802, 1830, 1838. În anul 1843, sub îngrijirea eforiei se reface acoperișul bisericii, precum și casele egumenești construite pe beciurile boltite, vechi, ce se aflau la sud-vest de biserică.

Cutremurul din 1883 surpă turla mare a naosului, antrenând și o parte din zidurile altarului. Eforia Spitalelor intervine și repară turla din lemn mai groasă decât cea originală (lipsita de profilatura celei vechi), repară zidurile și construiește catapeteasma din zid asa cum o vedem și astăzi. În deceniul 3 al secolului al XX-lea, sub conducerea arhitectului Horia Teodoru, se face o nouă restaurare. O altă restaurare se face de Comisia Monumentelor Istorice in 1938.

În 1989, în condiții ostile, preotul paroh Popescu Ioan, ajutat de câțiva săteni, începe reconstrucția bisericii. Lucările au fost anevoioase, dar unde există voință, există și rezultate, astfel încât, astăzi ne putem bucura de o biserică așa cum nu mai există alta în țară.

Deși izvoarele istorice menționează că, pentru construcția inițială s-ar fi adus cărămidă smalțuită din Italia, ultimele săpături executate pentru dirijarea albiei râuilui Cobiuța mai departe de cimitirul aflat lângă biserică, au scos la iveală urmele unor cuptoare de cărămidă destul de mari, fapt ce ne face să credem că doar constructorii și cioplitorii în piatră au fost aduși din Italia, iar cărămida a fost făcută pe loc.

Legenda spune că însuși Mihai Viteazul ar fi dăruit clopotul mănăstirii Cobia, acesta aflându-se pentru scurt timp pe valea Cobiei după luptele de la Giurgiu- Călugăreni. Clopotul ar fi fost luat de nemți în al doilea război mondial, iar de atunci nu se mai știe nimic de el.

Ușile originale ale mănăstirii se află la muzeul mănăstirii Sinaia, pe uși putându-se vedea cu ușurință silueta bisericii așa cum a fost ea construită de Badea Boloșin.

Marele istoric Nicolae Iorga a tradus pisania ce dăinuie și acum intrarea în lăcașul de cult: „S-a zidit acest cinstit și dumnezeiesc hram întru rugăciunea și lauda celui între sfinți, părintele nostru, arhiepiscopul  Mirei Lichiei, Nicolae, făcătorul de minuni, și s-a zidit în numele binecinstitorului de Hristos iubitorului Domnului nostru, Io Alexandu Voevod, și a fost supt Vlădica chir Eftimie, și s-a început în luna iulie 13 zile și s-a săvârșit în luna …zile, în anul 7080 de la facerea lumii (1572 de la nașterea lui Hristos)”

Ce intrigă vizitatorul unui monument creștin ortodox este redarea semnelor zodiacale pe timpanele ocnițelor de pe fațadele de vest și de sud, dar și existența, încă vizibilă la acest moment, a stelei lui David. Aceste motive sunt explicate de preotul paroh prin natura stolnicului Badea Boloșin, cărturar umblat și deschis la minte, cunoscător a multe culturi din Balcani și nu numai. Se prea poate ca Badea Boloșin să fi integrat, de comun acord cu meșterii zidari, niște motive ornamentale ce erau considerate importante la vremea respectivă, poate tocmai pentru a răspândi cultura și în rândul maselor de țărani.

Pe ușile originale regăsim silueta bisericii având 4 turle, una mai mare deasupra pronaosului, și alte 3, egale ca mărime înșirate peste naos și altar.

În monografia dedicată de George Potra mănăstirii Cobia, regăsim o poză document, de la începutul sec XX, unde biserica are o singură turlă. Astăzi, datorită preotului care s-a ocupat de restaurarea monumentului în cele mai mici detalii, biserica are din nou 4 turle, la fel ca monumentul gândit de Badea Boloșin acum mai bine de 400 de ani.

Exteriorul bisericii posedă o decorație unică în arhitectura noastră: paramentul este alcătuit numai din caramidă smalțuită – verde, ocru, sienna – ceea ce dă un aspect de imensă bijuterie monumentului. Fațada bisericii este decorată cu firide ce se întind pe toată înălțimea sa și sunt terminate în arc de cerc, cu archivoltele marcate de un șir de cărămizi. Biserica este de tip triconic, compartimentată în altar, naos, pronaos, având în interior de 14 metri lungime și 6 metri lățime. Altarul relativ mic și destul de înalt îi conferă o zveltețe plăcută. Are în  partea de est o fereastră, înspre nord are o mică nișă (proscomidia). Naosul este mic, treflat, cu cele două abside înguste și adânci, având fiecare câte o fereastră. Pe naos este așezată turla mare, deschisă, a bisericii.

Cele patru turle ca și pereții exteriori ai bisericii au o plastică decorativă a fațadelor care ne amintește de biserica Mănăstirii Cotmeana, fiind placată exclusiv cu caramidă aparent smălțuită și divers colorată: căramiziu, verde-brun si ocru-galben. Clopotnița este zidită la circa 15 metri vest de biserică, pe ruinele fostei clopotnițe. Pare a fi din veacul al XVII-lea sau chiar mai veche. Biserica de la Mănăstirea Cobia definește clar o fază importantă în dezvoltarea arhitecturii din Țara Românească, având reale calități artistice. Pictura clopotniței este foarte recentă, neexistând mențiuni  despre o pictură anterioară. Pictura prezintă foarte plastic chinurile la care sunt supuși oamenii ajunși în iad pe peretele nordic, peretele sudic fiind alocat soborului sfinților apostoli, iar din tavan tronează Maica Domnului împreună cu pruncul lisus.

 

Publicitate
Loading...
Spune-ți părerea

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Educație și cultură

Ansamblul folcloric „Sânzienele”, ambasadorul Găeştiului în Grecia! DANSATOARELE CASEI DE CULTURĂ AU FĂCUT FURORI LA UN MARE FESTIVAL DE FOLCLOR!

Articol scris de

Ansamblul Folcloric „Sânzienele” al Casei de Cultură „Dumitru Stanciu” s-a întors de la Festivalul de Dans Paralia- Grecia şi a reprezentat timp de  5 zile oraşul Găeşti.  Peste 600 de dansatori din Grecia, Bulgaria, Slovenia, Polonia, Ungaria, Lituania şi România au oferit  spectacole de neuitat.

Evenimentul din Grecia a fost organizat de Organizația Internațională Multiculturală a Festivalurilor Folclorice, în parteneriat cu Asociația Europeană a Festivalurilor Folclorice și a inclus o paradă a portului popular, spectacole folclorice și seri culinare internaționale. A fost, cu alte cuvinte, o sărbătoare a folclorului la care Găeştiul și-a adus contribuția prin minunatul Ansamblu Folcloric „Sânzienele” condus de instructorii coregrafi Nicolae şi Tia Ene

Dansatoarele noastre au evoluat la Olympic Beach şi la Paralia şi au fost recompensate cu un certificat de participare şi o diplomă.

„A fost o experienţă interesantă, <<Sânzienele>> au deja numeroase concursuri internaţionale si festivaluri câştigate. Am onorat invitaţia MIOFF Festival, am dat spectacole pentru numeroşii turişti străini, care au aplaudat frenetic suitele prezentate de noi”, a declarat prof. Tia Ene pentru Cronica de Găeşti.

 

Citește articolul

Educație și cultură

CLUBUL COPIILOR GĂEŞTI LA 50 DE ANI DE ACTIVITATE, MAI TÂNĂR CA ORICÂND!

Articol scris de

Astăzi 13.09.2019 Clubul copiilor Găeşti şi-a deschis porțile pentru copii pentru a 50-a oară. O jumătate de secol in care copiii și-au putut manifesta creativitatea, dezvolta competențele, descoperi talentele și a împărtăși experiențe de neuitat.

Intr-o lume hiperactivă focusată pe ,,a avea” și nu pe ,, a face”,Clubul copiilor se încăpățânează să rămână o oază a copilăriei autentice un vector al valorilor străbune, un promotor al bunului simț și al dragostei față de copii.

Doamna director, Mara Maria Mușat, ne spune că anul acesta a resimțit ,, povara frumoasă” a  tuturor împlinirilor, dar și responsabilitate tot mai mare pentru a putea să țină Clubul la standardele cu care s-au obișnuit beneficiarii și partenerii educaționali.

,, Este zi de bilanț pentru noi cu alte dimensiuni decât până acum, pentru că este vorba despre o jumătate de secol de simbioză intre generații de profesori și generații de copii. Suntem fericiți că anul acesta am primit și recunoaștere europeană, primind titlul  de, Școală eTwining, dar mai presus de tot este sentimentul că am reușit să ajungem la sufletul copiilor, acest lucru fiind atestat de numărul tot mai mare al celor care ne trec pragul. Evident, că avem și unele tristeți, neimpliniri, printre acestea fiind aceea că suntem mai apreciați în Țară, decât acasă, dar asta ne și motivează să fim din ce în ce mai buni.

Vreau să aduc un omagiu celor care au stat la cârma acestui Club de-a lungul vremii, punând fiecare după pricepere o piatră de temelie pentru succesele imediate/ viitoare și care fie nu mai sunt printre noi, fie sunt pensionari: prof./ dramaturg Dumitru(Puiu) Stanciu , prof/ artist plastic Florian Stănescu, prof. Petre Petre, prof. Mircea Gheorghe, prof.Maria Gheorghe.

In cele 5 decenii au fost mulți cei care și-au pus priceperea în slujba educației, aici la Clubul copiilor Găești și eu nu pot decât să le mulțumesc și să le port adâncă prețuire.

Acum am un colectiv bine antrenat pentru a educa, dărui din priceperea lor și a stărui să fie din ce în ce mai bine. Le mulțumesc că împărțim atât bucuriile succesului, cât și tristețea neîmplinirilor și le urez un an spornic, multă răbdare și putere de muncă. La mulți ani, Clubul copiilor Găești „, a declarat  pentru Cronica de Găeşti, directorul Mara Muşat.

Citește articolul

Educație și cultură

Fărâmă de spiritualitate și peren la Gura Foii! IATĂ DESPRE CE A FOST VORBA LA ȘEZĂTOAREA LUNII GUSTAR!

Articol scris de

“Sa gustam din nectarul verii” – un titlu sugestiv pentru șezătoarea lunii “ Gustar” organizata la Biblioteca Publica din Gura Foii, o sezatoare prin care la fel ca și prin celelalte se incearca prezervarea identității satului românesc prin traditiile care imbraca sufletul precum cea mai de pret nestemata a unui neam.

Activitatile organizate in cadrul  acestei Șezători, compuse din recital de poezie, videoproiecții, lecții de alimentație sănătoasă și ateliere de lucru, au avut același scop atins ca toate celelalte de pana acum, sadirea in inima și sufletul celor mici, a unei fărâme de Spiritualitate, a unei fărâme de valoare și demnitate, a unei fărâme de peren românesc. Mulțumim partenerilor și colaboratorilor: Școala Gimnaziala Gura Foii, coordinator grup “Foița cu Altita” – Nitu Alina, preotului paroh Nastase Florin, învățător- Dumitru Florentina, asistent comunitar- Dumitrașcu Nicoleta, membru Club Pensionari Gura Foii- Dida Rizea.

Bibliotecar responsabil

Mariana Lixandroiu

 

Citește articolul

Noutăți

© Copyright 2011-2019. Toate drepturile rezervate!

Visitor Counter CAA Design - Web Design