
Copii cu traumatisme grave sau victime ale accidentelor rutiere sunt – în mod eronat – direcționați către Secția Pediatrie a Spitalului Orășenesc Găești, deși aici nu există mijloacele necesare gestionării corespunzătoare a acestor cazuri. Cu un stetoscop și cu medicamente pentru viroze și infecții, medicii și asistenții nu fac față situațiilor unde sunt necesare investigații complexe. La aceasta, se adaugă și logistica deficitară, întrucât Secția Pediatrie se află tocmai la etajul al doilea, iar un copil cu traumatism este foarte dificil de transportat până acolo.
Deși plătim sănătatea cu vârf și îndesat, practic accesul la servicii de sănătate este foarte greu accesibil pentru pacienți, iar găsirea unui loc într-un spital care are medici specializați în traume, dotări și cu competențe clar definite (precum chirurgie pediatrică) devine un adevărat război al nervilor, pentru că se refuză, practic, acceptarea acestor pacienți, iar viețile și sănătatea lor atârnă, uneori, de un fir de ață.
În ceea ce privește tratamentul urgențelor medicale, fie că sunt adulți sau minori, există de obicei protocoale și reglementări stabilite la nivel național și chiar local, care ghidează modul în care serviciile de urgență trebuie să răspundă.
În cazul unui minor care s-a înțepat într-un ciob, este de așteptat ca Serviciul de Primire Urgențe (CPU) să intervină. CPU-urile sunt de obicei echipate și pregătite pentru a gestiona o gamă largă de urgențe medicale, inclusiv rănile minore. Intervenția implică evaluarea rănii, prevenirea infecțiilor, și, dacă este necesar, redirecționarea către un specialist sau un spital mai bine echipat.
Legea și reglementările specifice pot varia în funcție de țară și de sistemul de sănătate. Cam peste tot în lume, legislația și protocoalele medicale subliniază obligația spitalelor și a CPU-urilor de a oferi îngrijire primară oricărui pacient care necesită îngrijiri medicale de urgență, indiferent de vârstă sau de gravitatea rănii, ceea ce la Spitalul Găești nu se întâmplă, întrucât copiii, indiferent pentru ce afecțiune s-au prezentat, sunt trimiși pe secția de Pediatrie.
Haosul în comunicarea dintre serviciile de urgență, ambulanțieri, medici, SMURD și spitale dăunează exact pacienților, care pierd timp prețios. Odată ajuns pe secție, copilul este foarte greu de transferat către o unitate competentă, unde cazul lui poate fi tratat corespunzător.






