Un nou scandal: Pe cine încurcă recadastrarea României

Puțini cetățeni știu că pot cere, fie la Consiliul Local, fie la Consiliul Județean sau la Prefectură, cadastrarea gratuită. Deși țara noastră are la dispoziție 1,2 miliarde de euro pentru marele program de cadastru, doar 14% din suprafața totală a fost măsurată, în primi 5 ani din totalul de 8, cât durează proiectul. Dacă vă întrebați de ce conteză, iată: investitorii pleacă, pentru că nu au predictibilitate, Gazoductul BRUA e blocat, la fel și marile proiecte de infrastructură, iar cine vrea să fure terenuri sau a făcut-o deja, rămâne cu ele.

Cine pune ochii pe un teren și are „pile” la primărie, poate declara că este proprietar, rolul se înregistrează, iar dacă nimeni nu contestă, timp de trei ani, respectivul devine proprietar de drept. În acest fel s-au modificat foarte multe proprietăți din țară. Gestionarea datelor referitoare la limitele proprietăților se face aproape exclusiv pe baza rolurilor înregistrate la primăriile de comună, iar din anul 2018 (Legea nr 185/2018), există o lege care le-a oferit multora posibilitatea de a se împroprietări folosind declarații false. Cadastrarea le-ar da planurile peste cap celor care s-au împroprietărit pe baza acestei legi și se pare că sunt mulți, în toată țara.

Ce putem face?

Fiecare cetățean are dreptul să solicite primăriei de care aparține, prin intermediul consiliului local, ale cărui ședințe sunt publice, adoptarea de hotărâri pentru înscrierea în cadrul etapei PNCCF ce urmează a fi demarată. Problema cadastrării prin programul gratuit poate fi rezolvată și prin intermediul Consiliilor Județene sau al Prefecturilor, în cadrul ședințelor de consiliu sau a colegiilor prefecturale. Solicitarea cetățenilor sau grupurilor de cetățeni va fi adresată CJ sau prin intermediul sesizărilor adresate prefectului. Povestea proiectului de cadastrare gratuită începe în anul 2015. Guvernul României anunța lansarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), cu termen de finalizare în 2023. Scopul acestui program este înregistrarea gratuită, sistemică, a tuturor imobilelor și terenurilor din țară, în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pentru care s-au alocat sume uriașe: 900 de milioane de euro din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și 312 de milioane de euro fonduri europene, plus asigurarea părții de cofinanțare din partea unităților administrativ teritoriale, adică peste 1,2 miliarde de euro. Marele avantaj al PNCCF, reglementat de HG nr. 294/29.04.2015, este gratuitatea – constituie principalul instrument de înregistrare gratuită a tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Conform paginii oficiale de monitorizare a implementării PNCCF al ANCPI (http://www.ancpi.ro/pnccf-links/imobile-cadastru-general), până în anul 2020 au fost înregistrate prin PNCCF doar 2.838.750 de imobile, dintr-un total estimat de 40 de milioane adică circa 14%, în primii cinci ani, din cei opt de implementare. Principala întrebare este de ce țin autoritățile piciorul pe frână, în implementaarea acestui proiect. Iar concluzia este că ambiguitățile circuitului proprietăților din România îi avantajează pe edili, în defavoarea cetățenilor. O altă problemă care a-ncetinit foarte mult proiectul, în prima fază, a fost legat de prețurile pentru cadastrare, stabilite prin Legea 7/1996 (modificată prin Legea nr 105/2019), dar această problemă, care-i ținea departe pe specialiștii din mediul privat care ar fi trebuit să facă lucrările, s-a rezolvat anul trecut, prin modificarea legii, astfel încât costurile au crescut nelimitat, prin Legea105/2019, de la sumele actuale, de 60 de lei/imobil, respectiv 132 de lei/imobil în zonele mai greu accesibile, decontate de ANCPI. De aici s-a născut altă problemă: cadastriștii care deja încheiaseră contracte cu primăriile au cerut tarife mai mari. Aceeași situație blochează proiectul BRUA, iar statul român nu prea are ce să facă, pentru că firma care a făcut cadastrul nu predă lucrarea.

Județul Dâmbovița este important pentru economia românească, aavând investiții mari, precum fabrica Arctic, investiție a concernului turc Beko. Mai sunt producători pe piața de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje, precum COS Târgoviște SA, NIMET sau ASO Cromsteel. Toate aceste unități de producție generează la rândul lor necesitatea unei industrii orizontale, oportunitate de dezvoltare pentru comunitățile locale prin investiții realizate prin capital străin sau autohton. Poziționarea județului, în apropiere de autostrada București-Pitești, dar și disponibilitatea unor suprafețe de teren extinse, fac din județul nostru o zonă cu real potențial de dezvoltare. Dar aici intervine o problemă la care puțini s-au gândit: investitorii sunt efectiv goniți de lipsa cadastrării, pentru că nu au predictibilitate. Doar două localități sunt astăzi complet cadastrate, în Județul Dâmbovița. Și turismul este afectat, pentru că nici în acest sector economic nu se fac investiții, deși ne învecinăm cu județul Prahova, unde Valea Prahovei este în topul zonelor de atracție turistică.

Marele proiect de cadastrare contribuie la dezvoltarea economică, a infrastructurii, a industriei și a turismului. Prin lege, primăriile sunt obligate să contracteze lucrările de cadastru, după ce se înscriu în etapa de finanțare a PNCCF pentru anul în curs. Totuși, mărețul proiect mai mult stă decât merge, pentru că autoritățile locale se arată dezinteresate, iar populația încă nu e informată sau oamenilor le este frică să le ceară socoteală edililor.