Feriți-vă de știrile false (fake news) și de „gura târgului”! De unde apar aceste știri false și pentru ce?

Orice criză precum cea pe care trebuie să o traversăm în această perioadă vine „la pachet” cu un război informațional și psihologic. Avalanșa de „fake news” (știri false) este perfect explicabilă, pentru că sunt mulți cei interesați să accentueze haosul, astfel încât să existe pierderi de vieți omenești cât mai multe, iar autoritățile să scape situația de sub control. Rezultatul acestor campanii de „fake news” poate fi dezastruos pentru populația pe care o afectează direct.

La începutul crizei actuale, generate de virusul COVID-19, absolut toate țările s-au confruntat cu mesaje lansate în presa obscură, dar propagate cu precădere pe internet, pe rețelele de socializare, apoi prin aplicația WhatsApp, de la prieten la prieten, pentru a avea credibilitate. S-au folosit toate posibilitățile de a trimise astfel de mesaje și prin Messenger (Facebook), nu doar prin postări pe paginile de socializare, tocmai pentru a- determina pe oameni să creadă că mesajele reflectă adevărul, având garanția că sunt transmise de persoane cunoscute și, de cele mai multe ori, credibile. S-au folosit foarte mult grupurile de WhatsApp, mai ales cele ale profesioniștilor, unde au fost introduse astfel de mesaje menite să bulverseze, iar din aceste grupuri s-au propagat mai departe, de la om la om, inclusiv prin viu grai („gura târgului”).

Cum se pot depista mesajele false, mai ales atunci când se lansează extrem de multe, în foarte scurt timp? În general, tot ce exagerează și contrazice mesajele oficiale poate fi suspectat de a fi în categoria „fake news” (știri false). Campaniile de „fake news” trebuie să creeze bulversare și să demoralizeze. Tocmai de aceea, exagerările sunt plasate pentru a distruge psihic populația, iar contradicțiile creează bulversare și afectează grev încrederea în autoritățile statului. Asta se întâmplă mai ales pentru a crea revolte împotriva autorităților, astfel încât statul să fie atacat de propriii cetățeni. La final, un stat poate fi chiar distrus în urma unei astfel de campanii – așa cum s-a-ntâmplat cu fosta Iugoslavie, și nu numai.

Știrile false creează o altă percepție, atât individuală, cât și colectivă, distorsionând realitatea. Creează panică, iar de aici pornesc reacțiile violente ale multora. Dar, în cazul particular din această perioadă, „pandemia de fake news” s-a concentrat asupra percepției legate de pericol, astfel încât să fie cât mai multe victime în rândul celor care cred că pericolul nu există. Primul „narativ” lansat în avalanșa de „fake news” din această perioadă a fost că virusul nu există, că este o invenție și autoritățile statului vor răul populației. Menirea acestui „narativ” este aceea de a-i determina pecât mai mulți să sfideze măsurile impuse și să nu se ferească de un virus despre care ei cred că nu există, iar astfel vor ajunge să se infecteze foarte mulți și se vor înregistra extrem de multe victime. Din fericire, în România s-a demonstrat deja eficiența măsurilor de prevenție și foarte mulți români au respectat regulile impuse de autorități, astfel încât campania „fake news” nu a avut efectul scontat.

Pe parcursul campaniei „fake news” s-au schimbat mesajele, periodic, astfel încât s-a produs și o răsturnare de situație, la un moment dat, când responsabilii cu propaganda „anti COVID-19” au încercat să demoralizeze populația, exagerând pericolul, în momentul în care deja situația era sub control și se anunțau semne de începere a unei perioade de relaxare – atunci când deja se calcula încă cel mult o lună de prelungire a stării de urgență și chiar posibilitatea ca după 15 mai să înceapă perioada de relaxare a măsurilor restrictive, aceiași agenți de propagare a mesajelor false au lansat imediat mesajul că vom sta închiși în case încă un an sau cel puțin până la toamnă, pentru că virusul este cu adevărat ucigaș și va urma urgia. Nu a fost primul „narativ” lansat cu scopul de a accentua panica și de a stârni revoltă. Înaintea acestei răsturnări a mesajului – care se poate observa exact la cei care propagau ideea că virusul nu există și, deci, nu este niciun pericol real – s-au mai lansat mesaje care au avut ca scop afectarea psihică și demoralizarea populației, printre care s-au numărat cele despre bătrânii care ar urma să moară în case, fără mâncare și fără bani, despre economia care va fi atât de afectată, încât toți vom muri de foame, despre criza alimentară care se va instaura în cel mult o lună, etc.

Știrile false și, în general, campaniile de dezinformare, intoxxicare și manipulare folosesc 70% adevăr, pentru a fi percepută ca adevărată „informația” transmisă. Fie se prelucrează informații reale, la care se adaugă acea arte care distorsionează, fie se folosesc situații verosimile sau recognoscibile – adică ceva ce poate exista, într-un anumit context, ceva ce oamenii percep ca fiind posibil, dar care se desprinde din context, astfel încât cei afectați de mesajele false să nu-și mai poată da seama că fantasmagoria pe care ajung să o creadă este foarte departe de adevăr. Un astfel de exemplu este „narativul” despre tehnologia 5 G – s-a lansat mesajul (crezut de mulți) că nu virusul ucide, ci antenele sau sateliții 5 G. Acest „narativ” mizează pe lipsa de cunoștințe a majorității populației, dar și pe frica omului obișnuit față de tot ce este necunoscut, nou și de neînțeles. Același tip de reacții au fost de fiecare dată când tehnologia a evoluat.

Frica de noutate și de ceva perceput ca incontrolabil i-a determinat pe oameni, în toate perioadele istorice, să reacționeze violent și să se apere de necunoscut. Așa se explică și vânătoarea de vrăjitoare din Evul Mediu. Din păcate, la fel se explică uciderea cu sadism a luptătorilor USLA, în decembrie 1989, când informația falsă a fost că cei trimiși să apere Ministerul Apărării Naționale ar fi fost, de fapt, teroriști. Timp de trei zile, aproape toți românii „au știut” că în București au fost uciși cu sânge rece mai mulți teroriști. De fapt, au fost uciși cu bestialitate luptătorii antitero. Așa acționează o campanie „fake news”.

Acestea sunt efectele pe care le produce o astfel de campanie cu știri și informații false. Tot o astfel de campanie a ucis peste 100.000 de oameni din fosta Iugoslavie și a distrus statul. Abia după 20 de ani au recunoscut cei care au lansat campania că s-au bazat pe aceleași mecanisme de distorsionare a realității, prin modificarea percepției, având succes la nivel înalt în aproape toate statele lumii, care au intervenit pentru a le susține lupta împotriva Iugoslaviei. Cine lansează campaniile de „fake news” acum este destul de greu de spus, pentru că se pot folosi aceleași strategii și aceleași mijloace de propagare, indiferent de sursa care le lansează. Mai mult ca sigur există multe astfel de surse, nu una singură.

Ne putem feri de efectele știrilor și informațiilor false dacă suntem foarte atenți la detalii. Se poate verifica informația din mai multe surse, dar și aici este o problemă, pentru că pot fi zeci de astfel de „surse” deja „contaminate”. Mai degrabă ar trebui ca fiecare dintre noi să căutăm tipurile de mesaj, să vedem cine susține un anumit mesaj și cine îl susține pe cel contrar. Atunci când autoritățile lanseaază un mesaj, iar pe internet sau prin „gura târgului” se spune ceva ce se situează la polul opus, putem considera că mesajul care contrazice autoritățile este unul fals, mai ales dacă prezintă exagerări, cu scopul de a induce frică, de a crea panică și haos.

Diana Scarlat,

jurnalist, antropolog cultural și doctorand la Sociologie, cu tema Fake News