Pensionar tâlhărit ca-n filme în Picior de Munte! POLIȚIA ÎNCĂ ÎL CAUTĂ PE UNUL DINTRE FĂPTUITORI!

UPDATE: Cei doi tâlhari au primit mandat de arestare pentru 30 de zile. Jaguarul, maşina de lux cu care “operau” în teren,  se află acum  sub sechestru în curtea Poliţiei Găeşti.

Un bărbat de 64 de ani, din Picior de Munte, a fost tâlhărit, ziua în amiaza mare, de doi tineri din Vâlcea. Victima tocmai luase pensia și avea asupra sa suma de 1000 de lei. Într-o fracțiune de secundă, lângă el a oprit un autoturism de lux, din care au coborât o femeie și un bărbat care puteau să-i fie nepoți. Cei doi l-au bătut și i-au luat banii, apoi au demarat în trombă.

Polițiștii găeșteni au reușit să o prindă și să o rețină pe femeie și o vor prezenta Parchetului cu propunere de arestare preventivă. Bărbatul a reușit să fugă și este, deocamdată, de negăsit. El a fost dat în urmărire! De menţionat că activitățile au fost coordonate de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gaeşti.

 

 

Articol adaugat de Mariana Ionescu

Cronica de Gaesti

Aţi văzut-o pe Aria?ARE ACASĂ 7 PUI DE DOUĂ SĂPTĂMÂNI!

UPDATE: Mulţumim tuturor cititorilor Cronicii de Găeşti. Căţeluşa a ajuns acasă la puişori! O familie …

One comment

  1. Profesorul ing. Petre Bocu, fie-i tarina usoara, ne-a povestit odata, sub semnul anecdoticii, ca in perioada trista a anilor 40-50, cind eram sub ocupatie ruseasca nedeclarata, profesorii erau obligati sa faca trimiteri la marele prieten de la rasarit, indiferent de subiectul abordat. Intotdeauna sovieticii erau si ramineau cei mai cei. Ei descoperisera teorema lui Pitagora, principiul lui Arhimede, aveau cel mai mare pitic, cel mai curat WC, etc. etc. Ca sa ne introduca in atmosfera epocii, Bocu ne-a povestit ca o profesoara de biologie, aflata in pragul pensiei, se pregatea sa iasa din clasa (se sunase deja de iesire) cind, atinsa parca de o vaga amintire, s-a intors la catedra si, cu un discret si smecheresc zimbet pe buze, le-a mai spus copiilor- dragii mei, va rog sa nu uitati, ca steaua de mare si castravetele de mare (aceata fusese tematica predarii) traiesc bine merci si in Uniunea Sovietica!
    Cam asta mi-a adus aminte fraza de final, scrisa cu litere aldinate, in care sunt super accentuate meritele procurorilor de Gaesti.
    Acum aproape doua luni aparuse un scurt material editat tot de Mariana Ionescu in care purtatorul de cuvint al procuraturii de Gaesti iesea (extrem de firesc) pe locul doi. In context, la articolul in discutie postasem si eu un comentariu in care imi exprimasem nemultumirea in legatura ca instrumentarea si solutionarea jignitoare si scandaloasa (la adresa adevarului si a unei inteligente chiar mediocre) a unui furt al carui subiect am fost si spre surprinderea mea, articolul cu comentariul cu tot au fos sterse la scurt timp. Chestia asta mi-a adus aminte de replica finala a unui foarte cunoscut banc din epoca Ceasca, care trimitea la binefacerile democratiei sovietice –dar Aliosa unde e?
    Din experienta mea, spiritele marunte au si non-calitatea de a fi (chiar extrem de) razbunatoare. A se vedea comportamentul militianului interpretat magistral de Dorel Visan, in filmul Cel mai iubit dintre paminteni, in secventele care urmeaza re-educarii prin bricolaj (secventa antologica a cosorului lui Moceanu). Persecutiile exterminatoare la care ii supune pe asistentul la filozofie Victor Petrini si pe amicul sau pentru ca au indraznit sa rida de cine nu trebuia, cind nu trebuia si unde nu trebuia au fost o proba a micimii de suflet si caracter.
    Din respect pentru adevar doresc sa spun ca nu ii cunosc pe toti procurorii parchetului. Nu as dori ca cei care au cit de cit sufletele curate si se ostenesc cu onestitate, modestie, profesionalism si bun simt (ca rata infractionalitatii sa ramina la un nivel acceptabil) sa se simta atinsi sau jigniti de observatiile mele. Daca (repet, daca) exista asa ceva, jos palaria si laude. Dar nici nu as dori sa se creada ca respectul ca de la fiinta umana la fiinta umana (si implicit respectabilitatea) se bazeaza pe particula care precede numele –ing., dr., prof., proc., col., etc. etc. Se poate vorbi de acceptare temporara si impusa, de supunere fortata fata de o ordine dezorganizatoare insa nu de respect, admiratie, exemplu de urmat si de transmis mai departe.
    Viata de zi cu zi dovedeste ca este relativ mare (chiar excesiv si ingrijorator de mare) numarul celor care au obtinut calificari, calificative si implicit demnitati publice pentru care nu sunt calificati si ca OAMENI! Apreciez ca este una din marile probleme ale natiei, ne intilnim cu ea la fiecare pas, si deriva dintr-o educatie precara, in care morala nu face parte din curricula. Vorba unui cunoscut – … de la cine sa invete saracii copii, de la cine?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *