Enescu Supermarket

Războiul din noi

De când miroase a potențial război în zona țării noastre, unii își freacă palmele de bucurie, deși ar trebui să se gândească mai degrabă la ceva constructiv… Mass-media dezbate, panica începe să crească în populație, părerile sunt împărțite. Oricare ar fi situația, e clar că subiecte sunt în perioada asta suficiente, cât să nu mai bată nimeni câmpii despre cutremure devastatoare sau invazia marțienilor, deși mai scapă câte-un comentariu și pe teme de genul ăsta. Au rămas, totuși, în umbră „știrile” cu și despre vedete ale căror nume sunt atât de necunoscute, încât nici dacă mă străduiesc să le memorez nu-mi iese.

razboiul din noi

Cert este un lucru: războiul real este undeva în noi, în societatea românească, în folclor, în cazul tragic al caprei vecinului, în interpretarea eronată a baladei Miorița. E adevărat că niște celebri sociologi au dedus din niște statistici că un război e „revigorant” din timp în timp, însă contextul geopolitic și tehnologia s-au modificat în ultima perioadă, iar studiile cu pricina nu mai reflectă realitatea contemporană. Până la urmă, am putea să investim în armament și fără să-l folosim pentru a ne omorî între noi. Putem face show-uri, „repetiții”, antrenamente, pe modelul timpul trece, finanțarea merge, noi ne facem că ne înarmăm. Așa s-ar rezolva și o parte dintre problemele economice, fără dezastru.

spaima

Dar dacă ne referim la războiul permanent din societatea românească, acel război ancestral, care-a-nceput chiar înainte de „bellum omnium contra omnes”, lucrurile ar trebui să fie lămurite pentru totdeauna. Cine e vinovat pentru promovarea nonvalorilor? Mass-media? Nu! Pseudovedetele promoate artificial? Nu! Nici măcar. Răspunsul îl au oamenii valoroși care trăiesc încă din comunism cu impresia că nu trebuie să iasă-n față, pentru că nu-i frumos… N-o fi frumos în economia sistemului lor estetic, dar ar fi foarte sănătos pentru societatea românească. Pe scurt, dacă adevăratele valori pe care încă le mai avem ar face măcar jumătate din eforturile asistentelor TV sau directoarelor de la firmele de cosmetice, s-ar opri războiul tuturor împotriva tuturor din societatea românească și am avea toți de câștigat un sistem sănătos de valori.

 

Noblețea e în suflet, în minte, în acțiuni, în pregătire, în dăruire, în coloana vertebrală, în fire și-n simțire. Societatea românească e prea mică, mai ales în raport cu Universul, pentru a face deosebiri de clasă socială în funcție de terenurile agricole deținute de familii sau în funcție de perioada mutării familiei în mediul urban, etc. Noblețea se cuantifică individual, fiind suma calităților, raportată la gradul lor de puritate. Numai că nobilii din societatea românească au renunțat la ei înșiși, dintr-un eronat sentiment de vinovăție, care i-a determinat să păstreze o modestie nocivă atât pentru ei înșiși, cât și pentru copiii lor, dar mai ales pentru viitorul societății românești.

 

Fără intenție, fără să-și dea seama, exact oamenii care ar fi putut păstra integru sistemul de valori, acei nobili, așa cum îi descriu eu aici și care corespund perfect descrierii pe care o face Kant omului nobil, au ajutat la inversarea valorilor, prin renunțarea la afirmarea imaginii lor, în favoarea neaveniților. Aici încă se mai poate schimba ceva, dacă măcar acum vor înțelege unii ce au de făcut în continuare.

Diana Scarlat

 

 

 

Cronica de Gaesti

MAGAZINUL ANT 2007 DIN GĂEŞTI ANGAJEAZĂ VÂNZĂTOARE

Magazinul mixt  ANT 2007 angajează vânzătoare. Programul este de 8 ore, iar salariul de 1500 …

Lasă un răspuns