Enescu Supermarket

SEMNIFICAȚII ALE ZILEI DE 6 AUGUST – TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SCHIMBAREA LA FAȚĂ

schimbarea la fata

Ziua de astăzi aduce trecerea tradițională la toamnă. Schimbarea la față este marcată atât de calendarul creștin ortodocs, cât și de credințele populare, transmise din perioada precreștină și asimilate de noua credință, printr-o serie de evenimente și pilde.

 

În această zi se duc la biserică mere, pere, prune şi mai ales struguri. Recolta aceasta se numeşte „pârga” din struguri. Fructele se duc la biserică pentru a fi „citite”, adică sfinţite, apoi se împart credincioşilor care participă la slujba praznicului. De asemenea, în această zi se împart pachete cu fructe şi cu bucate de post, pentru morți. În tradiţia populară, boabele desprinse din ciorchini poartă numele de „Coliva de struguri”, ca pomană pentru morți. Este bine să ducem astfel de ofrande la biserică, deoarece, conform tradiției, împlinirea acestei datini atrage sporul şi sănătatea în familie.

 

Obiceiurile agrare de pe teritoriul țării noastre arată că ziua de 6 august este dedicată trecerii la toamnă. Este ziua în care se aduc „ofrande” constând în fructe, în special struguri, întru cinstirea morților. Fiind asimilată de creștinismul ortodocs, această tradiție ne îndeamnă să ducem la biserică pomana de fructe, pentru a fi sfințită, apoi împărțită pentru pomenirea morților din fiecare familie.

 

Schimbarea la față se mai referă și la perioada în care „iarba se oprește din creștere, iar frunzele se îngălbenesc”, reprezentând sfârșitul verii. Din acest motiv, legat strict de fenomenele meteorologice observate de popor, de-a lungul timpului, tradiția spune că toți gospodarii trebuie să aibă recoltele strânse de pe câmp și fânul cosit, pentru că „se trec florile şi iarba îmbătrâneşte, diminuând calitatea furajelor”. Totuși, clima s-a schimbat în ultimii ani, iar vara se prelungește, uneori până la jumătatea lunii septembrie, din cauza unor factori climaterici locali, determinați în primul rând de procesul constant al încălzirii globale.

 

În tradiția creștin-ortodocsă, ziua de astăzi are ca semnificaţie momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci fiul Lui. Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului este numită în popor şi „Obrejenia”, „Probojeni”sau„Probojanii”, denumire ce vine de la verbul popular „a probăzi”, din slavonul „probazi”, cu sensul „a ocărî” sau „a certa”, dar și din verbul slavon „obrejenie”, ce semnifică transformarea, schimbarea. Acum „se proboze frunza şi iarba”, adică s-au copt fructele, iarba nu mai creşte, iar frunza se îngălbeneşte.

 

Există un echivalent și în limba greacă veche, dar și în tradiția vechilor greci, deoarece aceeași tradiție a sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului este denumită„Metamorphosis”, cu înţelesul de „Transfigurare”, „Schimbare”. Sfântul Antim Ivireanul atribuie acestei sărbători o denumire deosebit de sugestivă: „Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos”.

 

Conform tradiției populare românești din diverse zone ale țării, în această zi se aduc labiserică„prinoase din struguri”, se binecuvântează şi se împart. De acum, se schimbă fructele, care până la această vreme fuseseră „veninoase”, iar acum apare prima dulceaţă a lor. Acum se gustă „poama nouă” din rodul viilor, spunându-se „boabă nouă în gura veche”.

 

Se spune că în această zi nu e bine să ne certăm cu nimeni şi nici să fim certați de cineva, pentru că, altfel, aşa vom fi tot anul, până la următoarea sărbătoare a Schimbării la față.

 

În unele zone ale țării se merge foarte departe cu restricțiile legate de sărbătorea Schimbrăii la față: este interzis spălatul rufelor și chiar pieptănatul fetelor. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene, pentru că n-o să le mai crească părul, aşa cum nu mai creşte nici iarba. Această analogie este explicabilă, din punct de vedere simbolistico-metaforic, dar este o exagerare tipică pentru credințele ortodocse.

 

Despre cine spală haine în această zi se spune că va fi năpădit de păduchi şi de ploşnite. Despre femeile însarcinate se spune că dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoară, iar copiii pe care-i vor naşte vor fi sănătoşi.

 

Despre oamenii care nu-șivăd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

 

De asemenea, în tradiția populară, de acum nu se mai doarme afară, pentru că vremea se răcește. Așa cum arată și versurile tradiționale: „Numa’ atâta-i vara, vară/ Până-i patu’ mândrii-afară/ Dacămândra patu-și mută/ Poți săștii, vara-i trecută!”

 

Se mai spune că oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă (beţie, tutun, etc.) sigur se vor vindeca.

 

Tot în acestă zi, tradiţia populară spune că este bine să evităm călătoriile, chiar şi cele pe distanţe scurte, pentru că„s-ar putea să rătăcim drumul spre casă şi să ne mai întoarcem doar odată cu venirea berzelor”.

Cronica de Gaesti

VREI SĂ FII POLIȚIST? ȘCOLILE DE AGENȚI DE POLIȚIE ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE, ÎN LUNA IANUARIE

Dacă îți dorești o carieră de polițist, acum ai șansa să-ți realizezi visul. Înscrie-te până …

Lasă un răspuns